Deși au, relativ, o părere bună despre rolul monarhiei în istoria țării, majoritatea românilor nu-și doresc revenirea la această formă de organizare statală. De altfel, în ciuda aprecierii, cei mai mulți dintre cetățeni nu știu sau nu vor să spună care dintre regii României au făcut mai mult bine. Sunt concluziile unui sondaj care analizează percepția românilor față de instituția monarhică.

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada cuprinsă între 29 mai și 1 iunie, pe un eșantion de 864 subiecți. Analiza vizează percepția și reprezentările pe care le au românii cu privire la instituția Monarhiei.

Conform acetui sondaj, realizat de Avangarde, 44% dintre cei chestionați au o părere bună despre instituția monarhică ce a condus România până în 1947. Un procent de 30% susțin că nu au o părere bună, în vreme ce 22% sunt neutri, spunând că nu și-au format nici o opinie legată de acest subiect.

Chiar dacă au o părere bună despre bună despre această instituție, majoritatea românilor chestionați nu și-ar dori, pe viitor, revenirea la sistemul monarhic, așa cum a fost până în anul 1947. Astfel 66% dintre cei care au răspuns la această întrebare au spus „Nu” și doar 18% au fost de acord. Restul celor chestionați au susținut că nu pot aprecia dacă ar fi o decizie bună, în vreme ce 3% au refuzat să răspundă.

Mulți români nu cunosc rolul monarhiei în istoria României

Pe de altă parte, sondajul relevă faptul că majoritatea românilor au prea puține cunoștințe despre istoria monarhiei și despre rolul foștilor regi în viața publică a țării. Astfel, cel mai apreciat reprezentant al monarhiei rămâne regele Mihai, poate și datorită faptului că activitatea sa a fost cea mai mult popularizată, fiind contemporan cu generațiile actuale.

În acest clasament, al regilor care au făcut cel mai mult vine conduce Mihai I (19%), urmat de Carol I (14%), Ferdinand I (8%) și regina Maria (4%). Sunt cele mai popularizate figuri ale Casei Regale a României. Dintre cei chestionați, 6% au declarat că nici unul dintre foștii monarhi nu au făcut nimic bun pentru țară, iar 16% au spus că nu pot aprecia.

Un procent foarte mare, 33%, au refuzat să răspundă ori au spus că nu știu.

Opinia despre reprezentanții actuali ai monarhiei

Revenind în actualitate, cercetarea Avangarde relevă faptul că rolul noilor reprezentanți ai Casei Regale a României este foarte redus în viața publică. Astfel, deși au trecut peste cinci ani de când Principesa Margareta a preluat poziția de Custode al Coroanei României, majoritatea celor chestionați în legătură cu aceasta nu au nici o părere formată despre ea.

Conform sondajului, 44% dintre românii care au răspuns la sondaj nu au nici un fel de părere, nici bună, nici proastă, despre Principesa Margareta. Un procent de 9% spun că nu o cunosc sau că nu au nici o părere, în vreme ce 8% au refuzat să răspundă. Aproximativ o treime, 32%, dintre cei chestionați au o părere bună, iar restul de 7% au o părere proastă.

Nici Principele Consort Duda nu este văzut mai bine de români. Astfel, 31% dintre cei chestionați au o părere nici bună, nici proastă, în vreme ce, doar 12% au o părere bună. În schimb, 13% au o părere proastă, iar alți 13% au refuzat să răspundă. Tot o treime, 31% dintre cei care au răspuns nu au nici o părere sau nu îl cunosc pe Principele Duda.

Părerea românilor despre regele Charles al III-lea

Cercetarea sociologică îl vizează și pe actualul rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, deși legăturile sale cu România sunt doar de natură privată. Astfel, 35% dintre cei care au răspuns la chestionar au o părere bună despre Charles al III-lea, în vreme ce 12% au o opinie proastă.

Subiectul Charles al III-lea pare că nu interesează pe 45% dintre cei care au răspuns, care au adoptat o poziție neutră. Părerea acestora nu este nici bună, nici rea. Doar 2% dintre cei care au răspuns au  declarat că nu au nici o părere sau că nu știu despre cine este vorba, în vreme ce 6% au refuzat să răspundă.

Datele tehnice ale sondajului de opinie

Sondajul Avangarde a fost realizat, așa cum arătam în preambul, pe un eșantion format din 865 de persoane, după metoda CATI (interviuri telefonice). Perioada în care a fost realizată cercetarea a fost cuprinsă între 29 mai și 1 iunie.

Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă (de peste 18 ani) la nivel național.

Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de 95% este de +/- 3.4%. Autorii sondajului susțin că au realizat ponderări pe criterii precum nivel de educație și gen.

În anumite cazuri, suma procentelor poate fi diferită cu +/- 1%, raportat la valoarea totală de 100% ca urmare a rotunjirii valorilor.