Institutul pentru Libertate și Democrație (ILD) a solicitat INSCOP Research să realizeze un sondaj de opinie cu privire la opiniile românilor asupra unor subiecte esențiale precum imigrația, stimulentele financiare pentru întoarcerea românilor din diaspora și percepția libertății. Datele au fost colectate între 11 și 16 septembrie 2024, prin interviuri telefonice, folosind un eșantion reprezentativ de 1102 persoane din întreaga țară.

Atitudinea românilor față de imigrația forței de muncă

Unul dintre subiectele centrale ale sondajului INSCOP Research a fost percepția românilor față de imigranții care vin în țară pentru a lucra. Rezultatele indică o atitudine surprinzător de deschisă și tolerantă. Astfel, 68.1% dintre respondenți consideră că imigranții reprezintă o oportunitate pentru România, întrucât ocupă locurile de muncă neatractive pentru români. Aceștia cred că imigranții contribuie pozitiv la economie, într-un context în care unele sectoare se confruntă cu lipsa forței de muncă.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că tinerii și cei cu studii superioare sunt cei mai deschiși față de imigrație. Tinerii între 18 și 29 de ani, cu un procent de 78.5%, văd imigrația ca o oportunitate. De asemenea, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban mare, în special din București, au manifestat o deschidere mai mare față de prezența imigranților. În schimb, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sunt mai reticenți, însă chiar și în rândul acestora majoritatea (60.1%) vede imigranții ca fiind benefici, arată studiul comandat de Institutul pentru Libertate și Democrație.

Un procent semnificativ, de 25.1%, consideră însă că imigranții reprezintă o amenințare, pe motiv că ocupă locurile de muncă ale românilor, forțându-i astfel să migreze în străinătate pentru a-și găsi slujbe mai bine plătite. Aceste temeri sunt mai frecvent întâlnite în rândul persoanelor mai în vârstă și cu un nivel mai scăzut de educație.

Stimulentele financiare pentru repatrierea românilor din diaspora

Un alt aspect important al sondajului a fost opinia românilor despre ideea de a acorda stimulente financiare pentru a încuraja întoarcerea în țară a concetățenilor din diaspora. Rezultatele arată că 67.4% dintre respondenți susțin această măsură, considerând că România ar trebui să ofere sprijin financiar românilor plecați pentru a-i atrage înapoi acasă,.

Această opinie este larg răspândită în rândul populației, însă există diferențe semnificative în funcție de nivelul de educație și de mediul de rezidență. Persoanele cu educație primară (87.7%) și cei care trăiesc în mediul rural (79.7%) susțin cu entuziasm această idee. În contrast, doar 44% dintre cei cu studii superioare sunt de acord cu stimulentele financiare pentru diaspora, acest segment de populație având o perspectivă mai reținută față de astfel de măsuri.

Românii din mediul urban, în special cei din București (59.5%), manifestă o susținere moderată pentru acest tip de stimulente, arată studiul comandat de Institutul pentru Libertate și Democrație. Persoanele între 30 și 44 de ani sunt cele mai receptive la această măsură, cu 70.2% fiind de acord cu ideea, în timp ce cei între 45 și 59 de ani manifestă un entuziasm mai moderat (64.3%).

Ce cred românii despre libertate?

Un alt capitol al sondajului a analizat percepțiile românilor despre libertate. Românii au fost întrebați ce aspect consideră cel mai important pentru a se simți liberi. Răspunsurile au relevat o diversitate de opinii, însă 33.1% dintre respondenți au ales varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, un semn că noțiunea de libertate responsabilă este bine înrădăcinată în conștiința publică.

Un alt procent semnificativ, de 20.5%, consideră că libertatea este definită prin accesul la cât mai multe drepturi și libertăți, precum libertatea de exprimare, de vot și de asociere. Această percepție este mai răspândită în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, pentru care libertatea înseamnă inclusiv posibilitatea de a lua decizii fără constrângeri externe (19.9%).

Un procent de 16% dintre respondenți au subliniat importanța trăirii într-o societate lipsită de discriminare, fie ea de etnie, rasă, religie, vârstă sau gen. Această opțiune a fost mai des întâlnită în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, reflectând o sensibilitate mai mare față de problemele de justiție socială.

În schimb, persoanele mai în vârstă, în special cele peste 60 de ani, acordă o mai mare valoare siguranței personale și libertății de a trăi într-o societate fără opresiune (15.4%). Aceste răspunsuri sugerează că generațiile care au trăit în perioada comunistă continuă să fie marcate de amintirile regimului opresiv, fiind mai preocupate de protecția împotriva abuzurilor de putere.

Remus Ștefureac a explicat că aceste diferențe reflectă nu doar vârsta și nivelul de educație, dar și preferințele politice ale românilor. Votanții PSD tind să valorizeze mai mult ideea de libertate ca echilibru între drepturile proprii și respectul pentru ceilalți, în timp ce votanții PNL și USR sunt mai preocupați de drepturile individuale și de libertatea de a lua decizii fără constrângeri externe.

Concluzii și perspective cu privire la libertate și imigrație

Sondajul realizat de INSCOP Research pentru Institutul pentru Libertate și Democrație evidențiază o serie de tendințe interesante în atitudinile românilor față de imigrație, repatrierea diasporei și libertate. Românii manifestă o atitudine deschisă față de imigrația forței de muncă, recunoscând beneficiile economice aduse de imigranți, în timp ce sprijină în același timp măsuri care să încurajeze întoarcerea concetățenilor plecați în străinătate.

Libertatea este percepută într-o manieră complexă, tinerii fiind mai orientați spre extinderea drepturilor individuale, iar persoanele mai în vârstă punând accent pe siguranța personală și protecția împotriva abuzurilor. Această diversitate de perspective reflectă schimbările sociale și politice din România, dar și modul în care trecutul comunist continuă să influențeze viziunea asupra libertății.