Liderii Germaniei și Franței au căzut de acord asupra unui pachet de măsuri pe care îl vor supune aprobării la summit-ul UE din 29-29 iunie.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, au convenit marţi asupra creării unui buget comun al zonei euro şi au avansat o propunere comună ce vizează aspecte ale crizei migraţiei, decizii anunţate la o conferinţă de presă comună după întrevederea lor desfăşurată în cadrul Consiliului ministerial franco-german, care a avut loc la Meseberg, relatează agenţiile internaționale citate de Agerpres.

 

Preşedintele francez pledează de mult timp pentru constituirea unui buget al zonei euro, ca instrument de solidaritate şi de stabilitate pentru cele 19 state care folosesc moneda comună, dar faţă de care Berlinul a manifestat până în prezent anumite rezerve.

 

Un asemenea buget ar putea deveni efectiv în anul 2021, odată cu începerea viitorului cadru financiar multianual al UE. Dar cei doi lideri nu au oferit detalii despre acest subiect, Macron afirmând că astfel ei doresc să lase spaţiu pentru negociere cu ceilalţi membri ai zonei euro, miniştrii de Finanţe urmând să stabilească până la finele anului în curs aceste detalii, în principal suma bugetului şi modalitatea de finanţare a lui.

 

„Ne angajăm în favoarea unui buget al zonei euro”, a confirmat Merkel la conferinţa de presă comună cu Macron. Ea a mai menţionat că acest buget va fi implementat în „paralel” cu cadrul bugetar multianual al UE şi va avea ca obiectiv „convergenţa” între ţări, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va fi pentru zona euro „un instrument suplimentar” pentru asigurarea stabilităţii şi rezolvarea problemelor privind lichidităţile.

 

Merkel a mai menţionat în acelaşi context că va trebui definitivată şi uniunea bancară, pentru care mai trebuie convenit un al treilea pilon, respectiv fondul de garantare a depozitelor bancare.

 

Cancelarul german a admis că negocierea cu Franţa privind reforma zonei euro a fost „cea mai complicată” dintre cele conduse concomitent de guvernul ei în perspectiva Consiliului European din 28-29 iunie, dar a apreciat că în final au „găsit o soluţie bună”.

 

Un alt subiect important pe agenda acestei reuniuni şi pe cea a summitului european este criza provocată de valul de imigranţi ce se intensifică din nou. Partidul bavarez partener al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului german.

 

Angela Merkel i-a cerut luni acesteia din urmă să negocieze în două săptămâni o soluţie europeană pentru problema migraţiei, în lipsa unei asemenea soluţii liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) şi totodată ministru de Interne, Horst Seehofer, urmând să dispună închiderea frontierelor Germaniei pentru migranţi.

 

Astfel, propunerea comună avansată marţi de Merkel şi Macron include consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv prin suplimentarea personalului agenţiei Frontex, şi elaborarea de măsuri pentru ca migranţii să nu poată cere azil în mai multe ţări, ci doar în ţara de intrare.

 

Un punct convenit în acest sens este încheierea de acorduri între principalele state ale UE afectate de valul migrator, pentru ca solicitanţii de azil să fie retrimişi în prima ţară unde au fost înregistraţi, a precizat Macron. „Este filosofia pe care o susţinem fiecare (Franţa şi Germania n.red) (...) şi vom avansa cu toţi partenerii pe acest subiect”, a promis el.

 

„Suntem pentru o acţiune coordonată la nivel european, aşa ar fi cel mai bine, dar este foarte dificil, prin urmare cooperarea cu unele ţări trebuie să fie de asemenea o opţiune”, a explicat la rândul ei Angela Merkel, în contextul în care ţări precum Polonia şi Ungaria resping abordarea ei privind redistribuirea migranţilor prin cote între statele membre.

 

Cancelarul german a cerut de asemenea „susţinerea ţărilor cele mai afectate” de valul migrator, făcând referire în special la Italia, şi a evocat în acest sens, împreună cu Macron, posibilitatea creării unor mecanisme de blocare a venirii migranţilor economici în ţări de tranzit către UE, cum ar fi Libia. Un astfel de mecanism ar putea fi crearea unor tabere de refugiaţi sub control ONU în Africa de Nord, unde migranţii ar rămâne pe perioada examinării cererii de azil.

 

Responsabilitatea examinării cererii de azil în prima ţară de intrare în UE este deja prevăzută în Regulamentul Dublin, dar în practică ea nu se mai aplică, mare parte dintre migranţi deplasându-se către alte ţări din UE.

 

Întâlnirea franco-germană de marţi survine „într-un moment al adevărului pentru fiecare dintre ţările noastre şi pentru continentul nostru'”, a conchis Macron. „Este probabil chiar o alegere de civilizaţie”, între, pe de o parte, „cele şi cei care vor să spună (...) că această Europă este bună de destrămat” şi cei, cum este el şi Angela Merkel, care vor „să facă să avanseze această Europă”, consideră preşedintele francez.