Ce a făcut Marcel Ciolacu, oră de oră, la Buzău în timpul Revoluției din decembrie 1989

Ce a făcut Marcel Ciolacu, oră de oră, la Buzău în timpul Revoluției din decembrie 1989 Sursa foto: Facebook/ Marcel Ciolacu, premierul României

Ce a făcut Marcel Ciolacu în decembrie 1989. Acesta a fost unul dintre participanții la Revoluția din 1989 în orașul său natal, Buzău, lucru care a început să fie mediatizat recent și stârnind unele controverse. Ciolacu a recunoscut că a participat activ la Revoluție, dovadă fiind și apartenența sa la „Club 22 Buzău”, o asociație de revoluționari locali care au acționat în zona Palatului Comunal din Buzău. Aceste detalii apar de altfel și în dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu.

Participarea lui Marcel Ciolacu la Revoluția din 1989 a devenit un subiect mediatizat de presă după ce acesta a început să exercite funcții politice la nivel național.

Ce a făcut Marcel Ciolacu în timpul Revoluției din decembrie 1989, dezvăluiri făcute de candidatul la alegerile prezidențiale

„Eu niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu, în Municipiul Buzău, am participat la Revoluție. Sunt membru al unui club, Club 22 Buzău. Sunt doar 52 de membri. Am și spus în statut că suntem cei care am apărat, am acționat în raza Palatului comunal al Municipiului. Nu am fost niciodată contestat, n-am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereți să-mi fie și rușine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnizație pentru acest lucru de la statul român”, spunea Marcel Ciolacu, în decembrie 2019.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

În dosarul de Revoluționar există mai multe documente și declarații care susțin participarea lui Ciolacu la Revoluția din 1989, la Buzău. De asemenea, există mai mulți martori care confirmă că Marcel Ciolacu a participat la evenimentele din decembrie 1989 din Buzău conform informațiilor evz.ro.

 

„În dimineața zilei de 22 decembrie cunoscând de la postul de radio «Europa Liberă» ce se întâmplă în Timișoara și București, am plecat la servici unde am propus colegilor să mergem în fața sediului județean al P.C.R. Aici am fost întâmpinați de Poliție care a încercat să ne întoarcă din drum; deoarece eram numeroși poliția a fost ineficientă. Am intrat în sediul P.C.R. unde împreună cu alți cetățeni ne-am organizat în C.F.S.N. și am pus oameni să păzească bunurile și documentele din sediul P.C.R. Pe Primul Secretar l-am pus sub pază și l-am reținut în sediu, pentru a ne informa asupra unor detalii pe care nu le cunoaștem.”, scria Marcel Ciolacu în declarația aflată la dosarul de revoluționar.

Ciolacu, printre fondatorii Club 22

Ce a făcut Marcel Ciolacu în sediul PCR Buzău a fost dezvăluit chiar de el. Descrierea făcută de Ciolacu are elemente similare cu ale altor revoluționari, din alte orașe. Spre exemplu, odată ajunși în interiorul sediului PCR, Ciolacu și alți cetățeni au început să se organizeze pentru a menține ordinea și pentru a asigura protecția bunurilor și documentelor din clădire.

 

“Toate detaliile sunt publice, este declarația mea olografă din dosarul de revoluționar pe care presa a publicat-o. Am detaliat acolo pe ore și zile, cum am plecat de la muncă și am ajuns, alături de alți numeroși buzoieni, în fața sediului PCR. Am explicat acolo, cu foarte multe detalii, ce s-a petrecut în sediul PCR, cum am încercat să ne organizăm. Cum am propus să scoatem o ediție specială a ziarului local unde să le spunem oamenilor care este adevărul, fiindcă circulau numai zvonuri ce provocau panică. Cum s-a tras în noi dinspre clădirile din jur, cum au murit șase civili dintre cei care erau în sediu și ce s-a întâmplat până în seara de 24 decembrie. Nu vreau să îmi arog merite care nu mi se cuvin, am făcut exact ceea ca am simțit că trebuie, evident cu mintea unui tânăr de 21 de ani. Cred că am făcut ceea ce orice om normal trebuia să facă în decembrie 1989.”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Un alt aspect menționat de Ciolacu a fost faptul că Primul Secretar al județului a fost reținut în sediu sub pază, pentru a oferi informații despre diverse detalii legate de funcționarea regimului comunist. Aceasta a fost o măsură comună în multe orașe din țară, în care revoluționarii au căutat să preia controlul asupra instituțiilor cheie și să împiedice distrugerea documentelor importante.

După Revoluție, în 1992, Marcel Ciolacu, împreună cu alți participanți la evenimentele din decembrie 1989 din orașul natal, s-au alăturat „Club 22 Buzău”, o organizație locală a revoluționarilor. Acest club a fost creat pentru a recunoaște și a proteja memoria acțiunilor desfășurate de cei care s-au opus regimului comunist în acele zile. Ciolacu a subliniat că nu a căutat niciodată să profite de pe urma statutului său de revoluționar și nu a solicitat indem

Revista presei
Limba lui Hristos