CCR spune că singurul număr care a fost luat în considerare de Curte dintre datele primite de la Guvern a fost acela de 34.654 de persoane care reprezintă persoanele decedate, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, cele fără drept de vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale şi persoanele cu corecţii CNP. Judecătorii au observat însă, că această cifră nu este de natură să influeţeze în mod decisiv cvorumul cerut pentru validarea referendumului.
De aceea, CCR "constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permante, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5, alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referndumului". 
Nu a cerut Guvernului un recensământ
Curtea mai precizează că nu a cerut un nou recensământ Guvernului, acţiune care „nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii şi niciun temei legal în dispoziţiile care guvernează organizarea şi desfăşurarea referendumului”. De asemenea, CCR adaugă că a atras atenţia Executivului că o asemenea acţiune nu este necesară.
În legătură cu datele trimise de Guvern cu o zi înainte de şedinţa CCR, judecătorii spun că acestea nu răspund solicitării de a se comunica numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente actualizate (până la data de 10 iulie), ci prezintă "o serie de date privitoare la diverse categorii de persoane". "Datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte".
Cei cu buletinele expirate au dreptul să fie pe liste
Deşi unele voci din USL au încercat să convingă publicul că din listele electorale permanente trebuie eliminate persoanele cu buletinul expirat sau românii plecaţi în străinătate, CCR vine cu o altă interpretare. Conform acesteia, legislaţia electorală nu face nicio distincţie care să permită interpretarea potrivit căreia expirarea actului de identitate atrage eliminarea persoanelor de pe listele de vot. "Curtea reţine că doar exercitarea dreptului de vot este condiţionată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă şi existenţa acestui drept." Judecătorii atrag atenţia că pedeapsa legală pentru cei care nu îşi reînnoiesc actul de identitate este amenda contravenţională şi nu pierderea dreptului de a vota.
Curtea mai subliniază că persoanele cu drept legal de şedere în afara României, dar cu domiciliul în România- adică cele trei milioane anunţate de MAE- sunt persoane cuprinse în liste electorale permanente.
CCR nu are atribuţii în actualizarea listelor electorale
Motivarea mai spune că judecătorii Curţii nu au atribuţii legate de actualizarea listelor electorale şi nu le poate modifica. Însă, CCR poate numai constata dacă diferenţa de date transmisă poate duce la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot. Ori, cum singura cifra care poate fi luată în considerare este cea de 34. 654 de persoane, care trebuie radiată de pe liste "este evident că nu există o astfel de situaţie".

  • VEZI AICI MOTIVAREA CURŢII CU PRIVIRE LA INVALIDAREA REFERENDUMULUI DE SUSPENDARE A PREŞEDINTELUI TRAIAN BĂSESCU