Editura Evenimentul si Capital

Cazul care a intrat în ISTORIA JUSTIŢIEI din România. Povestea femeii condamnată la închisoare pe nedrept și umilită în libertate

Daniela Tarău și avocatul Marius Iorga FOTO: APADOR-CH
Autor: | | 12 Comentarii | 4030 Vizualizari

Un capitol sumbru din istoria recentă a Justiției îl constituie cazul Tarău contra României. Daniela Tarău este femeia care s-a luptat timp de 15 ani cu Sistemul pentru a i se face dreptate. Plimbată prin hățișul birocrației și al indiferenței unor magistrați, ea a fost achitată abia în anul 2015, la șase ani după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabiilit că nu i s-a asigurat dreptul la un proces corect în țara noastră. Daniela Tarău se luptă, și acum, în instanță, pentru a obține despăgubirile pe care le-a cerut pentru o viață distrusă.

Cazul Danielei Tarău a ajuns să fie invocat de mai toate instanțele din România ca și exemplu de aplicare a legii, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), privitor la modul în care trebuie luată măsura lipsirii de libertate a unei persoane. O anonimă până atunci, femeia, acum în vârstă de 44 de ani, a trăit 15 ani ani de coșmar după ce a fost arestată, pentru înșelăciune, în anul 2001. Povestea ei a fost readusă în actualitate de revista QMagazine, care a relatat mărturiile terifiante ale femeii trimisă, nevinovată, în spatele gratiilor.

„Absolvirea mea de vinovăţie, venită după 15 ani şi datorată în proporţie de sută la sută hotărârii CEDO, mă plasează în zona celor de care statului, al cărui cetăţean sunt, nu i-a păsat vreodată. Doar că nu a avut încotro la un moment dat şi a trebuit să procedeze în consecinţă”.

DANIELA TARĂU, condamnată nedrept

Și-a găsit dreptatea la CEDO

Daniela Tarău, pe atunci mama unui băiat minor, a stat în arest timp de un an și nouă luni, pentru o presupusă înșelăciune. A fost eliberată, în noiembrie 2002, după ce a primit o condamnare definitivă de trei ani cu suspendare, iar timp de șase ani s-a aflat sub supravegherea Serviciului de Reintegrare Sociala al Infractorilor. Cu ajutorul APADOR-CH, Daniela a obținut, în anul 2009, o decizie a CEDO care a stabilit că judecătorii români au comis o serie de încălcări de procedură, precum dreptul la apărare sau refuzul audierii martoriilor propuși în apărarea ei. Apoi, Daniela a dat Statul Român în judecată, iar procesul a durat până în 2015, atunci când un complet de nouă judecători al Înaltei Curți a casat deciziile de condamnare și a fost declarată nevinovată de faptele pentru care a fost reținută, arestată și condamnată.

Ulterior, femeia a cerut despăgubiri statului român. Tribunalul Ilfov a decis, în noiembrie 2015, să fie despăgubită cu daune morale de 900.000 de euro și daune materiale de 7.290 de euro. Suma i s-a părut prea mare unui judecător de la Curtea de Apel București care, la apelul formulat de Parchetul Buftea și de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, a decis, pe 6 iunie 2016, să îi acorde doar 100.000 de euro pentru cei 15 ani de suferință, pe motiv că s-ar îmbogăți fără un just temei.

Procurorul Cristian Panait a trimis-o după gratii de ziua ei

Procurorul care s-a ocupat de acest caz a fost Cristian Panait, tânărul magistrat care a fost avansat, apoi, la Parchetul General, dar și-a pus capăt zilelor în aprilie 2002. Daniela Tarău a fost citată, ca martor, la Parchetul Sectorului 1, chiar în ziua în care împlinea 29 de ani, în februarie 2001. Atunci a aflat că este cercetată pentru înșelăciune. Originară din Buzău, femeia venise în București, în vara anului 2000, să își caute de lucru. A aflat dintr-un anunț la ziar că o firmă recruta forță de muncă pentru străinătate. Societatea, însă, nu avea niciun contract cu companii din afară, iar numele îl copiase de la o altă firmă. Pe scurt, era o țeapă, dar femeia și alți 60-70 de oameni care au venit de bună credință să își depună dosarele ca să muncească în Israel, nu aveau de unde să știe asta. Daniela a fost angajată de probă, ca secretară, și a lucrat doar trei săptămâni. O urgență medicală a trimis-o în sala de operație pentru o intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, procurorul a emis, pe numele ei, un mandat de reținere pentru cinci zile. Apoi, mandatele s-au prelungit în instanță iar Daniela a stat în pușcărie până în noiembrie 2002, atunci când a fost eliberată condiționat.


Daniela Tarău şi fiul ei, Marius


Golgota injustiției, povestea unui cetățean abuzat de Sistem

Redăm, în continuare, fragmente din povestea halucinantă a Danielei Tarău, publicată de QMagazine. „Povestea pe care o să v-o spun este despre un cetățean abuzat de sistem căruia i s-au încălcat toate drepturile constituționale. Despre cum un sistem care a supraviețuit comunismului și-a perpetuat abuzurile și în democrație.

Povestea mea împletită cu povestea justiției românești a născut o dramă. Pe care unii o numesc, formal și superior, eroare judiciară. (…) Am 44 de ani, iar cei mai frumoși ani din viața unui om la mine au trecut sub semnul stigmatului. Sub semnul detenției, al sălilor de judecată, al arhivelor, al supravegherilor, al umilințelor și al lacrimilor”, a relatat Daniela Tarău.

Femeia a relatat, mai întâi, perioada de coșmar din beciul Poliției Capitalei, acolo unde „am înțeles instant expresia lugubru”.

Coșmarul din beciul Poliției Capitalei

„Așa arăta. Lugubru. Mizerabil. Întunecat și fără pic de aer. Una din camerele în care am fost custodiată în această vreme avea 4 picioare de pat, suprapuse, în total 8, și un culoar de maximum 40 de cm între ele. Asta era toată camera”, spune Daniela.

Încăperea în care a fost „cazată”, uneori cu încă o deținută în pat, avea „doar o minusculă chiuvetă pe peretele din spate, mâncată de rugină și timp, din care curgea o apă cărămizie”. De asemenea, „cohorte de gândaci mărșăluiau peste tot, inclusiv prin paturile noastre și prin mâncare”. „La toaletă eram scoase de trei ori pe zi. Baie se făcea odată la câteva zile într-un spațiu infect, unde erau atârnate pe perete trei furtune din care curgea apă”, a adăugat Dani ela.

„Ce face fomista?”

Daniela Tarău și-a continuat povestirea:„Am suportat, oameni buni, multă umilință și durere! Fizică și psihică. Am solicitat de multe ori un me dic și am primit piafen. Invariabil, piafen. Medicul din arest, de cele câteva ori în care a binevoit să mă vadă, mirosea a alcool. (…) La un moment dat am intrat în refuz total de hrană. Știți ce reacție a avut medicul? «Exact asta îmi lipsea! O grevistă!». Plus un șir de injurii pe care din respect pentru domniile voastre nu le voi reproduce. Zile întregi am refuzat să mănânc. Nimeni nu a mișcat un deget. Doar din când în când cineva deschidea vizeta aceea și întreba în batjocură: «Ce face fomista»?”.

În penitenciar, femeia este tratată ca o cățea

Daniela a relatat și despre perioada petrecută în penitenciar: „Spitalul Penitenciar Jilava este locul în care un medic, prezumat a fi depus jurământul lui Hipocrat, dat fiind faptul că intervenția chirurgicală la care fusesem supusă cu puțin timp înaintea arestării punea probleme mari (făcusem infecție și mă umflam), a luat o foarfecă de pe masă și m-a anunțat că drenează. Foarfeca aceea de pe masă, nesterilizată, a lăsat două urme adânci în operația mea care se văd și astăzi”. Despre experiența în acel loc, Daniela spune:„ Ponderea mare în spațiile carcerale ale bărbaților, atât deținuți, cât și gardieni, face ca o femeie să fie tratată exact ca o cățea de pe stradă. Jenant, umilitor și dureros. (...) Penitenciarul Rahova a fost cel care a mai îndulcit un pic situația. Exista un televizor în cameră și baie cu toaletă. Asta mi s-a părut uluitor. În primele zile foloseam toaleta de 20 de ori pe zi de frică să nu dispară de acolo”.

A aflat după două luni că i-a murit tatăl

Sigur faci aceeasi greseala! Cum se fierb ouale pentru a le vopsi de Paste! Ce nu stiai!

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI