„Articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a UE recunoaște dreptul fundamental al copilului la protecție și
îngrijire. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 51 alineatul (1) din Cartă, dispozițiile sale vizează statele membre numai atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii. În afara cazurilor de transpunere a legislației UE, este de competența statelor membre, inclusiv a autorităților lor judiciare, să se asigure că drepturile fundamentale sunt respectate și protejate în mod eficient în conformitate cu legislația lor națională și cu obligațiile internaționale privind drepturile omului.

Protecția copilului este de competența statelor membre, iar cazurile individuale conexe sunt responsabilitatea exclusivă a autorităților naționale. Orientări relevante sunt prezentate în Ghidurile pentru îngrijirea alternativă a copiilor (prin Rezoluția 64/142 a Adunării Generale a Națiunilor Unite).”, se arată în răspunsul trimis de comisarul UE pentru Justiție, Vera Jurova, la interpelarea europarlamentarului român Maria Grapini.

“Noul Regulament Bruxelles Ila (Reformat) din 25 iunie 2019 va obliga în viitor autoritățile naționale să audieze copiii în toate procedurile care îi privesc și să se încadreze în sfera de aplicare a instrumentului menționat mai sus, lăsând în același timp modalitățile de audiere în dreptul intern. Sper că odată aplicate noile dispoziții vor da mai multă importanță și vor consolida dreptul copilului de a fi ascultat”, se mai arată în document.

Cazul Cameliei Smicală, medicul român stabilit în Finlanda care se luptă cu statul pentru a-şi recupera copiii ţinuţi captivi în centre sociale, a şocat opinia publică din România și din lume.

Originară din Piatra Neamț și mamă a trei copii, doctoriței Camelia Smicală i-au fost luați în plasament doi dintre ei, cei ai căror tată este cetățean al Finlandei. Când executorii au venit să ia copiii de acasă, Camelia s-a opus, dar a fost lovită. Pentru acel incident, a fost condamnată penal.

 

Te-ar putea interesa și: