Mult discutata posibilitate ca rețelele de prostituție din Caracal să aibă legături cu militarii americani de la Baza Militară NATO Deveselu a fost pusă în discuție în cadrul audierilor lui Gheorghe Dincă, principalul suspect în cazul de dispariție al Alexandrei Măceșanu și al Luizei Melencu. „A fost una dintre temele abordate de către cei de la FBI, în cadrul audierilor la care au participat, alături de anchetatorii români.

Din informațiile pe care le deținem în EXCLUSIVITATE, „Gheorghe Dincă le-a spus că nu a furnizat tinere pentru soldații americani”, a dezvăluit, pentru EVZ, liderul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), Iulian Surugiu.

Acesta a precizat că tema posibiliei implicări a militarilor trebuia lămurită și, din acest motiv, o anchetă a autorităților din SUA a vizat tocmai acest aspect. „Din păcate, cazul de la Caracal nu este singular. Evenimente asemănătoare au avut loc și în alte zone ale țării. Aceasta este adevărata problemă”, a subliniat președintele SNAP, Iulian Surugiu.

Avocatul confirmă audierea

Așa cum a dezvăluit EVZ, din echipa de agenți FBI, venită la București, special pentru Gheorghe Dincă, au făcut parte specialiști în analiza comportamentală şi mediumi care au dovedit că au capacităţi paranormal. Specialiștii veniți din SUA l-au audiat pe „„Monstrul din Caracal” , lucru confirmat și de avocatul acestuia, Claudiu Lascoschi.

„Cei de la FBI sunt specializați pe criminali în serie. Ar avea aceeași valoare juridică la fel ca examinarea făcută de specialistul de la IGPR. Ei au mai multă experiență în astfel de cazuri, fiindcă la ei sunt mai multe. Analiza e făcută în baza unei comisii rogatorii. Din moment ce există făcută, ea poate fi atașată la dosarul cauzei”, a declarat avocatul lui Gheorghe Dincă, citat de  România TV.

Surse judiciare, citate de Antena 1,  au dezvăluit că agenții FBI au petrecut ore întregi analizând  înregistrări cu inculpatul, atât din timpul percheziţiilor efectuate în casa sa din Caracal, cât și de la momentul reconstituirii celor două crime pe care susține că le-a comis.

Marțea trecută, pe 8 octombrie, Gheorghe Dincă a fost adus la sediul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”,  pentru a fi supus unei expertize psihiatrice. La capătul acestei proceduri,  comisia va stabili dacă fostul mecanic auto de 66 de ani are sau nu discernământ.

În trecut, precizează Antena 3, Gheorghe Dincă a fost internat la Secţia de Psihiatrie a spitalului din Slatina și diagnosticat cu „tulburări organice de personalitate şi de comportament datorate unei boli, vătămări şi disfuncţii cerebrale”. În cazul în care specialiștii vor ajunge la concluzia că acesta nu a avut discernământ în momentul comiterii faptelor cumplite, Dincă va scăpa de închisoare, urmând să fie internat într-o secție de psihiatrie.

O abordare greșită

Așa cum anunțase fostul șef al DIICOT, Felix Bănilă anchetatorii de la FBI au fost chemați în România pentru o a doua părere în privința profilului psihologic și comportamental al lui Gheorghe Dincă, suspectul principal în cazul de dispariție al Alexandrei Măceșanu și al Luizei Melencu.

Criminaliști cu experiență în Poliția Română au dezvăluit, pentru EVZ, că decizia de a apela la FBI a aparținut procurorilor, fără consultarea specialiștilor din IGPR. Bănilă spunea că s-a apelat la agenții FBI și pentru a-și forma o opinie despre sinceritatea bărbatului. Drept urmare, specialiștii americani s-au prezentat la Spitalul Penitenciar Jilava pentru a-l supune pe Gheorghe Dincă unei analize comportamentale.

Despre necesitatea acestei analize a FBI, celebrul criminolog Dan Antonescu a explicat că poate furniza elemente orientative pentru anchetatori și îi pot îndruma, eventual, pe unele piste viabile, „ca și la poligraf”, dar nu poate fi considerată o probă în instanță. „Este o abordare greșită chemarea agenților FBI. Dacă polițiștii români au fost specializați în SUA pentru tehnici de interpretare în astfel de cazuri, cei de la FBI nu au fost specializați la noi. Una este abordarea în societatea din SUA, unde atitudinea față de polițiști este mult diferită decât la noi și altul este comportamentul în România. Sunt abordări distincte, în funcție de gândirea infractorului sau făptuitorului”, ne-a explicat un criminalist celebru.

Controversele analizei ADN

DIICOT a anunțat, la finele lunii septembrie, că a transmis o cerere în SUA, respectiv FBI, pentru efectuarea unei expertize a ADN-ului (mitocondrial și cromozomial) Luizei Melencu deoarece analiza mitocondrială nu poate fi efectuată în România. Procurorii au precizat, la acel moment, că cer sprijin FBI și pentru efectuarea profilului psihologic al lui Gheorghe Dincă.

Testele ADN din cazul Caracal au stârnit un val de controverse și a generat un adevărat scandal între familia Luizei Melencu, adolescenta dispărută în aprilie 2019, și autorități. Mama fetei, Monica Melencu, a fost obligată să dea alte probe biologice, de salivă, la solicitarea Biroului Federal de Investigații (FBI), după ce procurorii DIICOT au solicitat sprijinul autorităților din SUA pentru realizarea unei expertize genetice prin care să se stabilească profilul genetic  – ADN mitocondrial și cromozomial – al Luizei.

Problema este că, în SUA, s-au redeschis peste 3.500 de cazuri, în ultimii 11 ani, tocmai din cauza faptului că, în instanță, s-a stabilit că pe baza unei tehnici folosite de FBI pentru determinarea ADN-ului mulți oameni au fost condamnați pe nedrept.

Ce pot lămuri laboratoarele din SUA

În aceste context, dr. Gheorghe Alexandrescu, fost șef al Laboratorului de Prosectură al Institutului Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, a explicat, pentru EVZ, că nici ADN-ul mitocondrial și nici cel cromozomial nu poate fi prelevat în cazul în care oasele sunt degradate excesiv. Medicul legist e explicat că FBI poate verifica rezultatele  testelor genetice efectuate până în prezent şi, implicit, corectitudinea tehnicilor aplicate.

„Se poate afla dacă sunt erori ale rezultatelor testelor genetice şi căror cauze se datorează (erori, greşeli de tehnică,investigare selectivă incompletă etc.)  Dacă se identifică un eventual profil ADN nuclear sau cromozomial  în resturile indicate în liziera pădurii se poate stabili identitatea genetică şi filiaţia maternă faţă de mama tinerei  dispărute , victimă a unor traumatisme. Se poate exclude faptul că resturile umane aparţin tinerei de 18 ani, prin neapartenenţa la acelaşi ADN mitocondrial (test de maternitate postmortem). Dacă nu se identifică material genetic cromozomial sau mitocondrial rezultă că, întra-adevăr, resturile umane sunt în totalitate  degradate excesiv, fiind improprii testelor genetice, fie prin vechimea lor, fie şi sau  prin tratament distructiv termic ori fizico-chimic”, ne-a transmis dr. Gheorghe Alexandrescu.

Te-ar putea interesa și: