Medicii legiști de la INML încearcă să descopere ce anume a ars Dincă în butoiul din curte, iar pentru asta au solicitat ajutorul specialiștilor de la Măgurele, fizicieni care lucrează pe plaftorma Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.

S-au făcut tot felul de experimente, arată România Tv, pentru butoi, pentru cenușa găsită în butoi, chiar și pentru oasele găsite în liziera pădurii din Caracal.

Probele analizate la INFLPR au fost analizate în orb, adică niciunul dintre cercetători nu a avut habar de unde provin. Iar concluziile nu le-au aparținut, ci au fost trase de alți specialiști! Fizicienii de la Măgurele au găsit titaniu în structura oaselor din lizieră, același element fiind descoperit și în obiectele pe care Dincă le-a pus pe foc în butoiul din curte; ca să întrețină arderea, a aruncat în butoi telefoane, încărcătoare, plăci de bază de calculator. Titaniul a ajuns pe oase printr-un proces intens de ardere la peste 600 de grade, susțin specialiștii!

Tot pe suprafața oaselor din lizieră s-au descoperit și particule din cârpe înmuiate în motorină și vaselină, carton bitumat, chiar și haine. Sunt aceleași particule regăsite și în cenușa oaselor din butoi, despre care specialiștii antropologi afirmă cu tărie că aparțin unui corp carbonizat.

Director al INFLPR, Ion Tiseanu a explicat procesul prin care s-au făcut analizele: „Este un microtomograf industrial. Scopul construcției lui, făcut în grupul nostru, în institut, de la proiectare până la implementare soft, este să realizăm tomografie în 3 dimensiuni, până la scară micrometrică. Cu ajutorul lui am măsurat probe de la câteva zeci de microni, adică grosime fir de păr, până la probe de zeci de cm. Orice fragment, structură, microstructură metalică sau alt material poate fi analizat în compoziția lui. Avantajul este că aparatul face măsurători nedistructive, fără să altereze proba, fără intervenție asupra probei, fără s-o contamineze. Procesul de topire va fi recunoscut. Plumbul, de exemplu, se va transforma în picături, se vede pe ce cale au ajuns în acele forme. În funcţie de tipul metalului, de temperatură etc, pot fi observate diverse modificări ale materialelor. Nu cred că exită metale să nu vedem modificările lor în probele analizate”, a spus Ion Tiseanu.

Mai mult, cercetătorul Ioana Poroşnicu dă asigurări că „analizele nu mint, gradul de eroare este sub 5%”.