Justitie
Ciudatul caz al ascunderii arhivei Parchetului General. Mapa profesională a Monicăi Macovei a dispărut
Publicat la începutul lui 2008 la presiunea opiniei publice, parcursul profesional a scos la iveală hibe grave din activitatea fostului procuror Macovei, care a fost supusă unui control la finalul anului 1996
La începutul anului 2008, jurnaliştii au cearut mapa profesională a fostului ministru, Monica Macovei. La jumătatea lunii ianuarie 2008, Parchetul General, condus pe atunci de Laura Codruţa Kovesi, a publicat mapa profesională a Monicăi Macovei. Numai că, între timp, documentul care prezintă parcursul actualului europarlamentar a dispărut de pe site-ul instituţiei.
Ținea cu anii dosarele la sertar
Şi totuşi, care ar putea fi motivul ciudatei dispariţii a mapei profesionale a Monicăi Macovei? Conform documentului publicat în 2008, Monica Macovei şi-a dat demisia în 1997 din funcţia de procuror, după ce procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activităţii acesteia. Macovei avea aproape 200 de dosare nesoluţionate, unele cu o vechime de trei ani, împărţite astfel: 5 din 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din anul 1996. Activitatea acesteia a fost analizată de către Secţia de inspecţie a Parchetului General: „Întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsa de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseşte nemotivat”. În raportul de control, inspectorul scrie că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. Practic, cea care se laudă că a impulsionat lupta anticorupţie a fost un procuror superficial, care nu dădea doi bani pe sesizările cetăţenilor şi care ţinea cu ani dosare la sertar.
În tinereţe a tratat legea cu superficialitate, dar i-a plăcut politica
Ne puteți urmări și pe Google News
Acelaşi document arată că încă din tinereţe Macovei trata legea cu superficialitate. În 1984, procurorulşef Gheorghe Diaconescu îi recomanda Monicăi Macovei să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialitate şi să-şi organizeze judicios timpul de muncă, în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce-i sunt repartizate. Actualul europarlamentar era însă preocupată de politica PCR.
Tatăl, important lider comunist
O notă a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984 arată că la învăţământul politic şi profesional Macovei „se prezintă întotdeauna cu materialele indicate, studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii”.
Monica Macovei s-a înscris în PCR încă din 1980, fiind lăudată că participa la toate activitățile „cultural educative din facultate”. De altfel, tatăl ei, Vasile Gherghescu, a fost un important membru al Partidului Comunist. Începând cu anul 1970, tatăl actualului europarlamentar a fost instructor la Secția Militară și Probleme de Justiție a Consiliului de Stat al RSR fiind chiar decorat de Nicolae Ceauşescu în 1971. Evenimentele din 1989 l-au găsit având titlul de colonel în retragere. Statutul privilegiat al familiei Gherghescu reiese şi din plimbările care i-au fost permise Monicăi Macovei în acea perioadă. Monica Gherghescu (Macovei - n.r.) a plecat în străinătate, în perioada 1968 – 1974, în Ungaria, Cehoslovacia, Polonia. În anul 1975 a vizitat Ungaria, Italia, Elveţia şi Austria, iar în 1978, URSS, timp de 15 zile, şi RDG, 20 de zile. URSS- ul se pare că i-a plăcut atât de mult, încât în 1981 s-a întors pentru o nouă vizită de 15 zile.
Caz unic între parchete
Contactaţi de Evenimentul Zilei, reprezentanţii instituţiei au explicat că site-ul a fost schimbat şi din acest motiv nu mai există arhiva de dinainte de 2010. Dispariţia mapei profesionale a Monicăi Macovei, prin ştergerea arhivei de dinainte de 2010, este cu atât mai ciudată cu cât Parchetul General a lansat anul trecut un nou site dedicat publicaţiei instituţiei, revista Pro Lege, şi au publicat arhiva publicaţiei începând cu anul 2001, aşa cum scrie în raportul de activitate pe anul 2016. Practic, Parchetul General menţine în mediul online arhiva unei reviste începând cu anul 2001, dar are ştiri despre propria activitate numai din ultimii 8 ani. Cel mai probabil, site-ul Parchetului General a fost modificat tot în urmă cu un an, când au construit şi portalul publicaţiei Pro Lege, pe portal existând un counter care numără vizitatorii începând cu data de 14 noiembrie 2016. În urmă cu un an, ministrul al Justiţiei era Raluca Prună, o prietenă a Monicăi Macovei, iar procuror general era Augustin Lazăr. Şi mai ciudată este dispariţia arhivei dacă ne raportăm la două dintre cele mai importante parchete aflate în subordinea Ministerului Public: DIICOT şi DNA. Site-ul primului are o arhivă începând cu anul 2007, în timp ce pe site-ul DNA se găsesc ştiri începând cu anul 2002, anul înfiinţării instituţiei.
Recomandările noastre
