În anii ’80, când mulți români mâncau salam cu soia și tremurau de frig în lumina palidă a lămpilor care suplineau electricitatea - sacrifi cii obligatorii, făcute în numele ambiției lui Nicolae Ceaușescu de a achita datoriile externe -, țări precum Tanzania, Cuba, Irak, Mozambic sau Somalia beneficiau de acorduri comerciale cu statul român pe care nu le-au onorat nici până în ziua de astăzi

Un raport privind creanțele României provenite din activitatea de export și cooperare economică internațională derulate înainte de 31 decembrie 1989, întocmit în vara anului trecut de Ministerul Finanțelor Publice, dezvăluie adevăruri niciodată rostite răspicat de autoritatea post-decembristă: țara noastră are de recuperat 868, 8 milioane de dolari SUA și aproximativ un miliard și jumătate de ruble de la state din Africa, Asia și America Latină! Dar să vedem, mai bine, situația în cifre, înaintată de Ministerul Finanțelor Parlamentului României (în baza prevederilor Legii nr 29/2004, articolul patru). De remarcat că datoriile țărilor respective către statul român sunt împărțite atât în funcție de monedă, cât și în funcție de stadiul negocierilor vizând recuperarea lor.

Nicio soluție pentru 241 de milioane de dolari

Astfel, din cele 868, 8 milioane de dolari SUA (mai precis 868.872.778,13 dolari) 627,5 milioane de dolari (72,2%) reprezintă „creanțe soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic). În completare, 241,3 milioane USD (27,8%) reprezintă creanțe care nu au fost soluționate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia și Tanzania). Potrivit raportului Ministerului Finanțelor, procesul de reglementare a acestor creanțe fabuloase este condiționat de câteva cauze obiective, diferențiate după cum urmează: 1.

Pe relația devize convertibile

Dificultățile majore de ordin economic, financiar și valutar cu care se confruntă unele țări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanțelor nereglementate în prezent),calificate ca eligibile pentru a primi asistență conform inițiativei HIPC (țări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania;

Apartenența unor țări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categriile de „țări afectate de conflicte” și „țări post conflicte”, care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaționale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan. 2.

Pe relația ruble transferabile

Refuzul categoric al autorităților cubaneze, țară care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutare.

Politică de anulare 100%

Cazul Cubei, care datorează României un miliard și jumătate de ruble (1.437.905.280,98 ruble), pare imposibil de rezolvat. De altfel, de-a lungul timpului, în urma insistențelor statului român, Cuba a avut o poziție fermă, subliniind că guvernul micii republici americane nu promovează schimbul datoriei în investiții, această politică fiind aplicabilă nu numai pentru România, ci pentru orice altă țară creditoare. Mai mult, cubanezii au fluturat ideea potrivit căreia politica lor pentru datoriile către fostele țări membre CAER este de anulare 100%! Un alt argument al Cubei a vizat așa-zisa imposibilitate de stabilire a unei rate de conversie între rubla transferabilă și dolarul SUA, mai ales că rubla a încetat să mai existe după dispariția CAER.

​

1. Conform evidențelor Băncii Comerciale Române S.A. (exclusiv datele referitoare la Libia, Guineea, R. Centrafricană, Nigeria și Tanzania). Sunt incluse dobânzile calculate conform ultimelor acorduri de reeșalonare a rambursării datoriei către România încheiate cu țările debitoare; 2. Sumă ce urmează a fi încasată de statul român în perioada 01.01.2009 - 01.03.2028, conform Acordului încheiat între Guvernul României si R.Irak la 18 august 2005; 3. rambursarea va avea loc în 23 de ani, cu 6 ani perioadă de grație, în tranșe semestriale egale și successive, cu aplicarea unei dobânzi Libor la 6 luni, începând de la data intrării în vigoare a Acordului (10 iulie 2008), inclusiv în perioada de grație; 4. Sumă ce urma a fi încasată de statul român esalonat până la data de 12.10.2011, conform Acordului încheiat între Guvernul României și Guvernul R.D. Congo; 5. Conform Acordului guvernamental semnat la 20 septembrie 2002, suma reprezentând datoria statului debitor a fost convertită din ruble transferabile în 546.952,61 dolari SUA; 6. Inclusiv creditele aferente obiectivului Las Camariocas acordate după 31.12.1989 în sumă de 28.215.198, 56 ruble transferabile.

Coreea de Nord ne-a dat o țeapă de peste o jumătate de milion de dolari

Cazul Cubei este departe de a fi unul singular. Raportul întocmit anul trecut de Ministerul Finanțelor este edificator: „România urma să încaseze din R.P.D. Coreeană creanțe în valoare de 546.952,61 dolari SUA, prin export de mărfuri coreene în perioada 2007-2011, în baza Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind reglementarea datoriei Republicii Populare Democrate Coreene către România, semnat la Bucuresti la 20 septembrie 2002”. Doar că România nu a primit, la schimb, nici măcar o cravată de pionier. „Până în prezent, autoritățile nord-coreene nu au respectat prevederile Acordului, desi partea română a abordat în mod constant problema datoriei coreene în cadrul mai multor consultări politico-diplomatice de la Phenian, prilej cu care a arătat că lichidarea acestei datorii ar putea crea oportunități pentru dezvoltarea relațiilor și schimburilor economice bilaterale pe termen mediu și lung”.

Libia ne-a transformat din creditor în debitor!

Nici cu Libia, țara fostului dictator Muammar Gaddafi, nu avem relații cordiale. „Negocierile pentru reglementarea obligațiilor valutare datorate de Libia României, amânate în repetate rânduri după sesiunea Comitetului financiar mixt din anul 1997, s-au caracterizat, începând cu anul 2005, atât prin pozițiile divergente ale celor două părți, cât și prin nerespectarea de către partea libiană a unor documente bilaterale și a principiului de tratament comparabil în procesul de convenire a drepturilor și obligațiilor financiare reciproce”, se specifică în raportul Ministerului Finanțelor.

Ne datorează 45,5 milioane de dolari

Cu alte cuvinte, n-am văzut niciun șfanț din Libia. „Mai mult, la ultimele negocieri, partea libiană a revendicat unele pretenții nereale, care ar fi condus la diminuarea creanțelor statului român sau chiar la transformarea acestuia din creditor în debitor”, consemnează, în continuare, raportul Ministerului de Finanțe. „Singura propunere avansată de partea libiană, în urma insistențelor părții române, în luna martie 2010, prin intermediul Ambasadei României la Tripoli, a fost de reglementare a datoriei sale către România prin plata a 7 milioane dolari SUA, propunere respinsă”, concluzionează raportul românesc. Libia datorează României 45,5 milioane de dolari!

​Am recuperat 364, 9 milioane de dolari de la Irak

Potrivit Ministerului Finanțelor, statul român urma să încaseze, în perioada 01.01.2009 - 31.03.2028, suma de 977,1 milioane dolari SUA, având în vedere că Republica Irak beneficiază de toate cele trei etape de reducere a datoriei externe, în cuantum total de 80%, conform Minutei de înțelegere semnată în noiembrie 2004 cu statele creditoare membre ale Clubului de la Paris. Până în vara anului trecut, în baza Acordului bilateral, România a încasat suma de 364,9 milioane dolari SUA reprezentând primele șaisprezece tranșe din dobânda datorată de partea irakiană și zece rate de capital.

​Și Sudanul ne duce cu preșul

Sudan, țară săracă, divizată și măcinată de războaie, este departe de onorarea datoriilor către România, în valoare totală de 169.858.286,14 dolari SUA! „Deși autoritățile române au întreprins în mod insistent demersuri pentru organizarea negocierilor de soluționare a drepturilor valutare ale statului român, inclusiv cu prilejul unor vizite oficiale de nivel înalt, autoritățile sudaneze au amânat în mod constant începerea negocierilor sau nu au manifestat nicio reacție la propunerile părții române”, se arată în raportul Ministerului Finanțelor.