Sursa: Fototeca online a comunismului românesc/cota 5 Elena Ceaușescu avea să devină unul din cei mai puternici oameni din România. O mică parte a biografiei ei secrete a fost dezvăluită de TVR.
"Tovarășa o numea însuși soțul ei. Pentru cei din conducerea Partidului Comunist Român secretarul general era cabinetul 1 iar soția lui era cabinetul 2. Faraonul și faraoana României, pretutindeni alăturați și de neclintit în jilțurile puterii", așa începe unul din cele mai interesante documentare difuzate de TVR în ciclul "Adevăruri despre trecut".
Cu multiple greşeli de ortografie, Elena Ceaușescu şi-a povestit astfel copilăria în autobiografia dată Partidului în 1949.
M-am născut în comuna Petreti, județul Dâmbovița, în anul 1919 la 7 ianuarie. Părinți se numesc Nae și Alexandrina, ocupația agricultori, avere 4 hectare de pământ și casă de locuit. Între anii 1926 și 1930 am făcut Școala Primară în comuna unde m-am născut.
Localnicii din Petreștii de Dâmbovița se feresc să vorbească de consăteanca lor celebră. Se spune că Lenuței Petrescu i s-au schimbat la căsătorie și datele de stare civilă. Din Lenuța a devenit Elena, iar anul nașterii s-a modificat din 1916 în 1919. Cert este că acum în actul ei de naștere aflat în arhiva Petrești, prenumele ei este Elena iar anul nașterii este 1919.
Lavinia Betea, istoric: În sat fetei i s-a spus Lenuța lui Briceag, porecla venea după tată. Nae Petrescu era un țăran cu oarecare stare. Își deschisese prăvălie în casă, vindea cuie, ață, sârmă, țuică, tutun și bricege, marfă deosebită pe piața locală. Mama ei se spune că slujise în tinerețe într-o casă mai cu stare și venise de acolo cu altă viziune asupra lumii.
Mariana Dinulescu, nepoata Elenei Ceaușescu: ”Ea era fată în casă la boierul Gălescu de la Vișina și pentru că era foarte frumoasă și foarte isteață, Nae fiind prieten cu boierul Vălescu de la Vișina, probabil au discutat, s-a văitat că este greu și ia sugerat-o pe mama Elenei și așa s-a și întâmplat. A luat-o de soție. Și imediat au făcut doi copii.
După cum își amintește Gheorghe Dinulescu, preot în Petrești, Dâmbovița, "toată lumea i se adresa cu domnul Nae și cucoana Alexandrina".
Reporterul TVR a reușit să-l găsească: "Preotul Gheorghe Dinulescu slujește încă la biserica din Petrești și își amintește cum la scurt timp după decesul tatălui Elenei Ceaușescu în 1949 crucea de pe postament a dispărut. Se pare din ordinul ei. Lângă Nicolae Petrescu ar fi trebuit să fie înmormântată și mama Elenei, Alexandrina Petrescu. Cel de-al doilea copil al familiei și fratele Elenei, Gogu, hotărâse acest lucru împreună preotul. Din nou Elena s-a împotrivit. Se vede că atunci când a ajuns mare convingerile politice erau mai importante și decât liniștea de veci a părinților ei."
Gheorghe Dinulescu, preot în Petrești, Dâmbovița povestește cum a amenajat" un spațiu acolo foarte frumos dar tot cu niște cetățeni. Am făcut cunoscut la tovarășa că am luat din perimetrul agricol și atunci n-aveai voie să scoți decât cu greutate și pe urmă i-a a dat ordin și a mutat cimitirul, a mutat gardul".
Reporter TVR: Dar ea știa de ce depășiseți acest perimetru, că era tocmai pentru mama ei locul acela?
Gheorghe Dinulescu, preot în Petrești, Dâmbovița: "Da, știa. Alături urma să fie înmormântată Lixandrina Petrescu, dar revoluția fiind în toi, ea a fost internată la spital și de pe patul de spital fiind întrebată unde este Lenuța și cu Nicu, o asistentă i-a spus că i-a omorât poporul. Și ea a zis ”Arză-l-ar focul de popor.” Și a murit".
Lenuța a mers la școală ca și ceilalți copii de la țară.Mai multe clase cu un singur învățător fără manuale școlare cu tăbliță în loc de caiete. Cu astfel de mijloace didactice nu este de mirare că nu a deprins ortografia și punctuația.
Lavinia Betea, istoric, spune că în mod cu totul excepțional au dispărut documentele școlare ale promoției Elenei Petrescu. În sat unii spun că au ars într-o noapte din vara anului 1989, alții spun că au fost furate, unii zic însă că au fost duse după execuția Ceaușeștilor la București pentru pentru a fi publicate în presă.
Ion Fieraru, profesor în Petrești în 1989, are însă o explicație a dispariției: "Auzisem de la fostul director din comună, domnul învățător Păun, că în clasa a IV a a rămas repetentă".
Constantin Ilie, profesor în Petrești în 1989: În 1972 o mătușă m-a rugat să caut foaia matricolă că vroia să completeze studiile și am găsit registrul pe care l-am pitit tot în seiful ăla și în 1989, eu fiind director am căutat registrul matricol, am găsit foaia matricolă și am mers la România Liberă pentru că România Liberă era ziarul partidului atunci.
Ce note avea Elena Ceaușescu?
Constantin Ilie: 2,3,4, mai avea și 5 și 4 la purtare.
Foaia matricolă publicată în România Liberă âm 31 decembrie 1989 arată că în anul școlar 1928-1929 eleva Lenuța Petrescu, viitoarea Elena Ceaușescu urmase clasa a V a fără să fi reușit s-o promoveze. Documentul pare fals din mai multe motive. În primul rând pentru că în acel an Elena ar fi avut doar 9 ani, adică vârsta corespunzătoare clasei a II a. În al doilea rând în anul următor 1929-1930 tabelul matricol e barat de insemnul Atelier de croitorie, însă această practică de a urmări traseul școlar și profesional al tinerilor aparține regimului comunist care nu se instalase încă. Cert este că Elena Petrescu finalizase 4 clase primare. Legenda locului spune că notele proaste apărute în ziare se datorează conflictului dintre familia sa și cea a învățătorului.
La îndemnul și pe răspunderea fratelui, la 17 ani Lenuța a venit la București. S-a angajat ucenică într-o fabrică de confecții.
Va urma.
Recomandările noastre
