Miza impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Libiei este petrolul, pe care Occidentul vrea să pună mâna cu orice preţ, a acuzat liderul de la Tripoli, Muammar Gaddafi, într-un interviu acordat miercuri unei televiziuni din Turcia. Oficialii NATO discută azi, la Bruxelles, un proiect de închidere a spaţiului aerian libian pentru a bloca raidurile lansate de aviaţia militară asupra poziţiilor controlate de insurgenţa anti-Gaddafi.

"Dacă iau o astfel de decizie, aceasta va servi Libiei, deoarece poporul libian va afla în cele din urmă adevărul, şi anume că Occidentul vrea să preia controlul ţării şi să îi fure petrolul", a declarat colonelul în interviul pentru postul TRT TV. Impactul crizei libiene asupra pieţei petrolului a fost unul semnificativ. Barilul a atins un preţ alarmant imediat ce exporturile de ţiţei ale Libiei au fost blocate de forţele rebele care au preluat controlul majorităţii terenurilor petrolifere, concentrate în bazinul Sirt.

Ţiţeiul libian, în cifre

Libia are cele mai mari rezerve de petrol din Africa, 46,4 miliarde de barili, fiind urmată de Nigeria şi Algeria, potrivit mă su rătorilor din ianuarie 2011. Anul trecut, statul libian a avut o producţie medie de 1,65 milioane de barili pe zi, din care peste 1,5 milioane au mers la export. Aproximativ trei procente din exportul zilnic era destinat pieţei americane, potrivit datelor Agenţiei pentru Energie a SUA.

Americanii importă însă petrol din Libia doar de şapte ani, după ridicarea sancţiunilor impuse regimului Gaddafi de către Naţiunile Unite începând cu 1993. Grosul exporturilor de petrol a mers către Italia, cu care Muammar Gaddafi semnase un tratat de prietenie în 2008, devenit nul după agravarea violenţelor în statul nord-african. Franţa, China, Germania şi Spania urmează pe următoarele patru poziţii ale ţărilor cu cele mai mari importuri de petrol libian.

Libia are cinci rafinării, cu o capacitate totală de 378.000 de barili pe zi. Cea mai importantă este instalaţia din Ras Lanuf, oraş-port controlat de rebeli, dar aflat zilele acestea sub asediul forţelor guvernamentale. Al doilea centru de procesare se află în oraşul Zawiya, de asemenea, atacat în ultimele zile de aviaţia şi trupele de uscat libiene.

Tobruk, Brega şi Sarir găzduiesc celelalte trei rafinării controlate acum de rebeli, în estul ţării. Sancţiunile ONU au lovit puternic sectorul petrolier după ce regimul nu a mai putut importa tehnologie de rafinare. Înainte de izbucnirea violenţelor, regimul Gaddafi intenţiona să modernizeze întregul echipament pentru a respecta standardele ecologice ridicate.

"Poporul libian va afla în cele din urmă adevărul, că Occidentul vrea să preia controlul Libiei şi să îi fure petrolul.",
MUAMMAR GADDAFI, liderul libian

OPINII

Preţul corect: 75-90 de dolari pe baril

Creşterea preţului petrolului este o "reacţie psihologică" la evenimentele din lumea arabă, dar e cauzată şi de cererea din economiile emergente, precum China sau India, a declarat pentru EVZ Naser Al-Thaqeb, reprezentant al Kuwait National Petroleum Company. Prezent la forumul economic "Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) – România", desfăşurat zilele acestea la Bucureşti, Al-Thaqeb e convins că preţul petrolului, care oscilează în jurul a 115 dolari pe baril, va scădea.

"Ştim că va scădea preţul, pentru că acesta nu e cel real. Preţul corect este cel care împacă pe toată lumea", a spus Al-Thaqeb. Potrivit acestuia, un preţ de echilibru este de 75-90 de dolari pe baril. Khaled Saeed Al-Rumaihi, director de explorare la compania Qatar Petroleum, s-a arătat rezervat în privinţa evoluţiei preţului petrolului.

"Preţul actual nu este cel anticipat de noi. Nu am un glob de cristal să văd unde va ajunge. Nu cred că profităm (ca ţară producătoare – n.r.) de această situaţie. Cred că toţi vrem ca aceste probleme să se termine", a spus Al-Rumaihi. Naser Al-Thaqeb are unele rezerve în privinţa viitorului statelor din lumea arabă, chiar dacă, în opinia sa, vârful conflictelor a fost atins.

"Poate e sănătos, pe de o parte, dar nesănătos pe de alta. În aceste ţări (Tunisia şi Egipt – n.r.) s-a schimbat regimul, dar nu sunt toţi de acord cu cine va urma la putere, ceea ce va duce la o continuare a protestelor", a explicat Al-Thaqeb. În privinţa Libiei, comunitatea internaţională caută soluţii pentru stoparea masacrului.

Coordonarea eforturilor diplomatice cu tratativele dintre marile puteri occidentale şi liderii opoziţiei libiene este mai oportună decât o intervenţie militară, scrie "The Guardian". Pe lângă consolidarea relaţiei cu Consiliul Naţional Libian din Benghazi, utilă s-ar dovedi şi elaborarea unei foi de parcurs pentru perioada post-Gaddafi, adaugă sursa citată. (Teodora Vasâlca-Cimpoi)