Cât încasează statul la un salariu de 7.000 de lei cu taxa universală

Taxa universală este aspru criticată de figurile economiei românești. Pe masa decidenților din România se află propunerea unei taxe pentru tranzacțiile bancare – 1–3 lei per operațiune. Specialiștii o consideră o “aberație” și atrag atenția asupra efectelor negative asupra economiei și a populației.

În cadrul negocierilor recente de la Cotroceni pentru viitorul program de guvernare, responsabilii PSD, PNL, USR și UDMR au analizat introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Propunerea face parte din posibile măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar. Scenariul prevede o taxă fixă de 1 până la 3 lei pentru fiecare tranzacție electronică.

Cum ar funcționa concret taxa universală

• Pentru o tranzacție tipică de 500 lei (ex. cumpărare la supermarket), statul ar reține aproximativ 1 leu.

• La salarii virate pe card, de exemplu 7.000 lei, se vor colecta circa 14 lei per plată.

  

  Stenograme din ședința PSD. Ce strategie urmează să adopte social-democrații: Am scos sabia, trebuie să o folosim

  

  Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

• Taxa se va aplica indiferent de natura tranzacției: plăți prin card, retrageri la ATM, transferuri, plăți multiple – și la intrări, și la ieșiri – dar soluții pentru prevenirea dublei impuneri sunt discutate.

• Pentru plăți în valută și operațiuni cripto – dacă se fac prin bănci – se intenționează aplicarea taxei sau a unor micro-taxe setate procentual (0,2 %).

Modele comparabile și exemple din lume

• Ungaria a introdus o taxă pe tranzacții bancare în 2013, aplicând-o la transferurile electronice, carduri și retrageri de numerar.

• Slovacia analizează taxa, dar în prezent are o variantă de 0,4 % la anumite tranzacții și 0,8 % la retragerile de numerar.

• În America de Sud – Argentina, Brazilia, Columbia – au existat experimente similare, dar acestea au fost criticate puternic.

Reacții și argumente ale specialiștilor în legătură cu taxa universală

Consilierul BNR Eugen Rădulescu: „Aberație”

Eugen Rădulescu, consilier BNR, a pus sub semnul întrebării fundamentul propunerii:

„Această măsură (n. red. - taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela?”

El a susținut că problemele importante țin de colectarea insuficientă de TVA (circa 9 miliarde euro anual) și a recomandat reformarea ANAF, în locul impunerii unei taxe generalizate pe tranzacții.

„Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer”, subliniază Rădulescu.

„Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă. Îşi imaginează că ia măsuri în care banii vor veni

Alexandru Nazare (BNR): risc pentru mediul economic

Fost ministru al Finanțelor, Nazare a atras atenția asupra posibilelor consecințe: scăderea utilizării sistemului bancar, migrarea către numerar, crypto și off-shore. A caracterizat taxa ca fiind de origine sud-americană și nepotrivită pentru România.

„Nu cred că experimente fiscale cu origini sud-americane sunt ce avem nevoie acum în România. O astfel de taxă universală nu are aplicabilitate pentru bugetul anului 2025, deci ar fi o chestiune de perspectivă, deci n-ar avea de ce să facă parte din pachetul discutat acum, iar efectele negative pe care le-ar avea depășesc cu mult eventualele beneficii rezumate, din punct de vedere economic și social. Nu poți să faci băncile agenți de colectare pentru această taxă, nu sunt gândite pentru așa ceva, iar efectele negative se văd și în încurajarea economiei gri, descurajarea digitalizării, descurajarea intermedierii financiare și o migrațiune spre cash, cripto, conturi off-shore, exact ce vrem să prevenim.

Mai mult, nu este o taxă pe bănci, este o taxă care agresează întreaga populație și, paradoxal, populația cu un grad de sofisticare financiară mai redusă va fi cea mai afectată, cei care încasează salariul integral pe card și-l cheltuiesc integral de pe card. Nu cred că este oportună o astfel de măsură.

Eu nu am cunoștință să mai existe această taxă în alt stat UE. Poate fi comparată cu una dintre taxele introduse în Ungaria, dar nu e același lucru. Nu există un model european, e o chestiune sud-americană legată de anii 80-90 în America de Sud – Brazilia, Argentina și Columbia.

Se mai aplică astăzi în Argentina și Columbia. Dar cu adevărat vrem să preluăm modele columbiene în România, nu am găsit alte modele mai potrivite? Nu cred că structura economiei și realitățile de azi se pot compara cu Argentina și Columbia”, a explicat Alexandru Nazare, BNR, pentru Antena 3.

Posibile efecte negative

1. Descurajează digitalizarea Măsura ar putea reduce adopția sistemelor bancare și mobile/blockchain, contrar direcției digitale a economiei .

2. Amplifică economia gri Oamenii ar putea prefera cash-ul sau canale netaxate, creând efect contrar scopului fiscal.

3. Povară regresivă Persoanele cu venituri mici, care cheltuiesc mai mult din venitul obținut, vor suporta o taxă proporțională mai mare .

4. Creșterea complexității pentru bănci și fintech Instituțiile financiare vor fi obligate să adapteze sistemele de micro-taxare și raportare, crescând costurile operaționale.

5. Posibila dublă taxare Fără clarificări legale, există riscul aplicării taxei atât la intrări, cât și la ieșiri în cadrul transferurilor transfrontaliere.

Opțiuni și soluții alternative

• Completarea deficitului prin reformă fiscală Se poate acționa prin optimizarea colectării TVA, consolidarea ANAF și reducerea cheltuielilor bugetare în locul introducerii taxelor noi.

• Implementarea unei taxe proporționale În loc de taxă fixă, s-ar putea opta pentru un procent mic din sumă (ex. 0,2 %), însă impactul rămâne discutabil.

Situația curentă și măsuri puse pe agendă

• Discuțiile sunt încă în fază tehnică, fără acord final.

• Proiectul nu face parte din bugetul pe 2025, fiind mai degrabă o idee pusă pe masă decât o politică concretă.