Economie
Cât de sigur e un imobil în fața unui cutremur. Răspunsul va fi în Registrul Național al Clădirilor
Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România face primii pași spre un sistem centralizat de monitorizare a stării tehnice a imobilelor. Registrul Național al Clădirilor (RNC), prevăzut de lege, urmează să devină un instrument esențial pentru evaluarea riscului seismic al construcțiilor și pentru intervențiile necesare în clădirile vulnerabile. Însă, deși cadrul legal există din 2022, registrul nu este încă funcțional. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a primit finanțări suplimentare prin PNNR, în valoare de cinci milioane de euro, pentru RNC.
Registrul va fi gestionat de Ministerul Dezvoltării
Registrul Național al Clădirilor este reglementat prin Legea nr. 254/2022 și va fi gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Rolul său este acela de a centraliza, într-o singură bază de date, informații esențiale despre toate clădirile din România — în special despre cele care prezintă risc în caz de cutremur sau alte calamități.
Ministerul Dezvoltării a primit recent 15 oferte pentru furnizarea serviciilor necesare realizării Registrului Național al Clădirilor, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Contractul este estimat la 24,9 milioane de lei, fără TVA, pentru o durată de 200 de zile de la data atribuirii. Printre ofertanți se numără companii precum Rheinbrucke, Metaminds, ESRI Romania, Altimate, Power Net Consulting, Holisun, Greensoft, Geodata Services, Arobs Systems, Cubitronn și mai multe asocieri formate din firme și instituții de profil.
Ce înseamnă Registrul Național al Clădirilor
„Scopul realizării Registrului Național al Clădirilor este de a crea o bază de date națională privind parcul imobiliar, care să indice informațiile esențiale, cum ar fi tipologia clădirii, consumul de energie și riscul seismic. Baza de date va contribui la elaborarea de analize de politică și la formularea și evaluarea programelor, la identificarea clădirilor vizate de diferitele programe, la identificarea performanțelor slabe/ridicate, la prioritizarea investițiilor și la monitorizarea progreselor globale”, scrie în caietul de sarcini al licitației.
Registrul Național al Clădirilor va permite corelarea cu Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale în România (INIS), secțiunea Clădiri, publicată în Geoportalul național INSPIRE. Aceasta va conține o bază de date georeferențiată a clădirilor publice și private, interoperabilă cu băncile de date urbane locale și cu alte sisteme și registre naționale.
Informații disponibile în RNC
„Registrul Național al Clădirilor va fi un instrument care va permite colectarea, analizarea și diseminarea informațiilor despre clădiri, inclusiv vizualizarea geografică a acestora în cadrul unităților administrativ-teritoriale și analiza fondului construit pe diferite criterii tehnice”, se mai precizează în caietul de sarcini.
Astfel, registrul va conține:
-date despre tipologia și structura clădirilor,
-consumul energetic,
-încadrările în clase de risc seismic,
-alte criterii tehnice esențiale pentru evaluarea stării clădirilor.
România are peste 2.600 de clădiri încadrate în clasa I de risc
Sursa foto: Arhiva EVZ
Registrul va include toate clădirile de pe teritoriul României, de la imobile rezidențiale la clădiri publice și de patrimoniu, cu accent pe cele încadrate în clase de risc seismic.
România, una dintre țările europene curisc seismic ridicat, are peste 2.600 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, care sunt vulnerabile la prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Registrul va facilita identificarea acestor imobile și va sprijini prioritizarea investițiilor pentru consolidare.
Accesul la baza de date
-autorități și instituții pentru gestionarea situațiilor de urgență,
-proprietari pentru cunoașterea situației imobilului,
-publicul larg pentru informații generale privind zonele și clădirile.
„Registrul va susține autoritățile în planificarea și monitorizarea programelor de reabilitare și consolidare, dar și în adoptarea politicilor de siguranță și dezvoltare urbană durabilă”, se mai arată în draftul proiectului.
