Banii pe care guvernul i-ar obţine din vânzarea a circa 10% din companie n-ar ajunge nici pentru plata salariilor în sectorul public pe o lună.

Presat să aducă venituri cât mai mari la buget, guvernul vrea să obţină peste 600 milioane euro din vânzarea pe Bursă a unui pachet de 9,84% din acţiunile Petrom, adică tot cam cât a încasat statul când a vândut compania, în 2004, austriecilor de la OMV. În urma vânzării, guvernul va rămâne cu 10,79% din acţiuni.

Chiar dacă, în cel mai bun scenariu, va obţine această sumă, banii n-ar ajunge nici pentru cheltuielile salariale de o lună în sectorul public, care se ridică la circa 700 milioane euro.

La fel, suma reprezintă jumătate din cheltuielile lunare bugetare cu pensiile şi ajutoarele sociale. În plus, Ministerul Economiei mai trebuie să dea, conform contractului de privatizare, un pachet de 8% salariaţilor Petrom.

Protecţie la o eventuală criză

Aşadar, pe termen mai lung, statul nu va mai rămâne cu nimic în cea mai mare companie petrolieră românească. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, decizia de înjumătăţire a numărului de acţiuni deţinute va lăsa statul fără unul dintre cei doi reprezentanţi în Consiliul de Supraveghere al Petrom, unde se iau decizii precum vânzarea activelor a căror valoare de piaţă depăşeşte 75 milioane euro. Dacă pachetul coboară sub 10%, statul rămâne fără reprezentare în acest for. "Cu unul sau cu doi reprezentanţi în Consiliul de Supraveghere, e la fel. Oricum cuvântul statului în problema Petrom nu se mai aude", ne-a declarat Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank.

De altfel, premierul s-a plâns în repetate rânduri de scumpirea carburanţilor, dar şi de recenta decizie a companiei de a închide rafinăria Arpechim, pe care a catalogat- o a fi "incorectă".

De asemenea, contractul de privatizare stipulează că, atât timp cât statul deţine mai mult de 10% din capitalul social al societăţii, în cazul unei penurii de durată de petrol sau gaze naturale, Petrom poate fi determinat să se abţină de la exporturi, cu excepţia angajamentelor existente. După ce va da 8% salariaţilor, statul va rămâne şi fără această pârghie de control.

Petrolul şi gazele naturale, tot mai scumpe

În plus, rămân aspectele legate de beneficiile financiare. Astfel, Petrom a obţinut anul trecut, la nivel de grup, un profit net record de 520 milioane euro, mai ales pe fondul preţului în creştere al petrolului.

Din dividende, Ministerul Economiei ar putea lua anul acesta 50 milioane euro, după ce doi ani nu a încasat nimic. Perspectivele pe termen lung sunt şi mai bune: estimările indică un posibil nou prag de 200 dolari/baril.

În plus, statul va liberaliza preţul gazelor, la presiunile externe, ceea ce va urca şi mai mult profiturile Petrom. "Guvernul trebuie să pună în balanţă ce ar face cu aceşti bani. Dacă îi va investi în ceva ce îi aduce un randament mai mare, poate are sens vânzarea. Dacă îi va cheltui cu pensii, evident că nu merită", mai spune Matei Păun.

La rândul său, Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS, susţine că, "pentru stat, câteva sute de milioane de euro investite astăzi sunt mai importante decât cele investite peste câţiva ani".

Şi dacă rămâne acţionar în companie, statul trebuie să participe la majorările de capital pe care Petrom va dori să le facă. Ultima majorare aprobată este de 600 milioane euro, astfel că, după ce va rămâne cu 10%, Ministerul Economiei va trebui să aducă 60 milioane euro ca să nu îşi piardă participaţia. Ministerul speră ca vânzarea pachetului de 9,84% să se încheie în acest an. Intermediarul ofertei a fost deja ales, fiind vorba despre un consorţiu condus de ruşii de la Renaissance Capital.