Vladimir Putin ar plănui o masivă crimă de război la Mariupol, dezvăluie InformNapalm, care vorbește despre folosirea prizonierilor ca scuturi umane și măști de gaze. Dar folosirea de arme chimice este „linia roșie” pe care Rusia n-ar trebui s-o calce, potrivit NATO, care a amenințat că Moscova „va plăti un preț foarte mare”
Voluntarii InformNapalm au făcut publice informații cu privire la o operațiune specială pe care ocupanții ruși o pregătesc la Mariupol, unde ar urma să folosească prizonieri de război și civili răpiți.
Planul unei masive crime de război la Mariupol
Într-un comunicat publicat pe canalul Telegram al organizației, InformNapalm dezvăluie că a primit informații, din patru surse, despre pregătirea unor „acțiuni la scară largă ale Forțelor Armate Ruse” în perioada 16-17 mai (sau mai târziu), cu participarea militarilor ucraineni capturați și a civililor răpiți de ruși. „Plănuiesc să folosească până la două mii de oameni. Planul final al agresorului nu este clar încă”, mai scrie organizația de voluntari, citată de Unian.
Ce plănuiește Putin, potrivit InformNapalm:
- să aducă până la 2000 de civili captivi la Mariupol;
- să trimită la Mariupol trupe militare de recunoaștere, cărora li s-a ordonat să poarte măști de gaze, un set militar complet de protecție integrală și mici rucsacuri suplimentare, al căror conținut nu este cunoscut;
- să trimită la Mariupol șase autocisterne al căror conținut nu este cunoscut, apărate de vehicule blindate.
Analiștii de la InformNapalm sugerează, pe baza datelor aflate, că rușii i-ar putea folosi pe civilii capturați pentru o acțiune de propagandă prin care să susțină că apărătorii combinatului Azovstal s-au predat. Apoi ar urma să folosească substanțele din cele șase cisterne (probabil substanțe chimice) pentru a-i ucide sau determina pe adevărații apărători ai Azovstal să iasă din subterane. Iar prizonierii ar putea fi folosiți ca scut uman pentru o operațiune de asalt. Dar, mai precizează comunicatul, pot exista și alte opțiuni.
Experții InformNapalm spun că dezvăluirea acestor informații are rolul de a ajuta Ucraina și, eventual, de a zădărnici operațiunea pusă la cale de Kremlin, în contextul în care Rusia este deja acuzată de comiterea unor crime de război.
Combinatul siderurgic Azovstal, sub bombardament permanent
După ce majoritatea civililor care se adăpostiseră în catacombele combinatului Azovstal din Mariupol, trupele ruse au reluat cu mare intensitate bombardamentele, în încercarea de a captura uzina, ultimul punct din oraș apărat de soldații ucraineni. De o săptămână, ocupanții ruși atacă zilnic, cu rachete și cu bombe din avioane, precum și artileria și tancurile, teritoriul uzinei.
Pe 11 mai, viceprim-ministrul Irina Vereșciuk anunța că pe teritoriul Azovstal mai sunt circa o mie de luptători, dintre care jumătate ar fi grav răniți.
Iar două zile mai târziu, pe 13 mai, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei mai multe mecanisme prin care luptătorii ucraineni din uzina Azovstal să fie evacuați și că despre acest lucru a vorbit și președintele Finlandei, Sauli Niinistö, cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.
Cât de aproape suntem de un război NATO-Rusia
Folosirea armelor nucleare sau a celor chimice este o acțiune considerată de Occident „linia roșie”, pe care Putin nu ar trebui să o treacă. Și, până acum, în ciuda mai multor acuzații din partea Ucrainei, țările occidentale nu au dovezi că Rusia a folosit arme interzise în războiul de invazie a țării vecine.
„Preşedintele SUA şi alţi aliaţi au arătat foarte clar că în cazul în care ei vor folosi arme chimice vor avea de plătit un preţ foarte mare”, declara, încă de pe 16 martie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Dar, a adăugat el, „nu doresc să speculez în privinţa vreunui răspuns militar al NATO dar spun foarte clar că responsabilitatea principală a NATO este să asigure apărarea şi protecţia tuturor aliaţilor”.
Iar pe 24 martie, preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că, dacă Rusia foloseşte arme chimice împotriva Ucrainei, va urma un „răspuns”, a cărui natură va depinde de „natura utilizării” armelor interzise.
Ideea a fost reluată, la începutul lunii mai, de Stoltenberg, care a spus că „NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele”.