Laureatul premiului Nobel pentru literatură a vizitat România în 2003, însă doar o mână de oameni s-au adunat pentru a-l întâlni.

Poetul suedez Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, a primit, ieri, premiul Nobel pentru literatură pe 2011. "Imaginile concise şi diafane din poeziile sale ne oferă un punct de vedere proaspăt asupra realităţii", şi-au argumentat academicienii suedezi decizia.

Pe ultima sută de metri înaintea anunţului oficial, Tomas Tranströmer a fost cotat cu prima şansă (4 la 1) de casa de pariuri Ladbrokes.com, asta deşi în teorie este imposibil de prezis cine va câştiga premiul Nobel pentru literatură, în condiţiile în care Academia Suedeză nuci măcar nu face publice numele candidaţilor.

Scriitorul român Mircea Cărtărescu a fost cotat de aceeaşi casă de pariuri cu o şansă de câştig de 40/1, mai mare decât cele ale lui Umberto Eco, Salman Rushdie sau Ian McEwan.

Delincvenţi şi poezie

Născut în 1931, Tomas Tranströmer este un poet şi traducător suedez, absolvent al Facultăţii de Psihologie la Universitatea Stockholm. A început să scrie la vârsta de 13 ani şi a debutat cu volumul "Şaptesprezece poezii" la vârsta de 23 de ani. În 1960, la patru ani după absolvirea facultăţii, a început să lucreze într-un centru de detenţie pentru minori. În paralel cu carierele sale de psiholog şi poet, a lucrat cu infirmi, puşcăriaşi şi dependenţi de droguri.

A publicat în total 10 volume de poezie până în 1990, când a suferit un atac cerebral, care i-a afectat capacitatea de a se exprima. După o pauză de şase ani, a revenit cu volumul "Sorgegondolen", care s-a vândut în 30.000 de exemplare în Suedia, un număr uriaş pentru o carte de poezii. În 2004 a publicat o colecţie de 45 de poeme haiku, un gen de poezie tradiţională japoneză cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe repartizate în trei versuri. De altfel, majoritatea poeziilor lui Tranströmer sunt lapidare, axate pe concret şi pline de metafore subtile.

Între timp, Tomas Tranströmer şi-a îndreptat atenţia spre muzică. Pianist amator, suedezul obişnuieşte să cânte în fiecare zi la clape, folosindu-şi doar mâna stângă. De asemenea, îşi petrece dimineţile ascultând muzică clasică.

Proaspătul laureat al premiului Nobel locuieşte cu soţia sa, cu care are două fiice.

Românii n-au făcut coadă să-l întâlnească

Poemele sale au fost traduse în peste 50 de limbi, printre care şi româna. Poetul suedez a vizitat România în 2003, cu ocazia lansării volumului de poeme "Pagini din cartea nopţii", în traducerea lui Dan Shafran (editura Polirom). În 2005 i-a apărut în limba română un al doilea volum, "Taina cea mare", tot în traducerea lui Dan Shafran şi tot la editura Polirom.

"Tomas Tranströmer este considerat nu doar în Suedia, ci şi în Statele Unite ale Americii drept unul dintre cei mai mari poeţi în viaţă. Ar fi meritat să primească de mult premiul Nobel, iar singurul lucru care a împiedicat asta a fost reticienţa Academiei Suedeze de a acorda premiul unui poet suedez", a spus pentru EVZ Dan Shafran, traducătorul celor două volume şi director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Stockholm.

"În 2003 am venit împreună în România, iar poeme de-ale sale au fost citite la Librăria Cărtureşti. Am vizitat Muzeul Enescu, Tranströmer fiind un mare meloman, şi am fost la Cetate la Mircea Dinescu. De altfel, legăturile sale cu România datează din anii '70-'80, când l-a cunoscut pe Marin Sorescu", povesteşte Shafram.

La fel cum se întâmplă cu orice lectură publică de poezie, doar o mână de oameni s-au adunat atunci la Librăria Cărtureşti pentru a se întâlni cu scriitorul suedez, deşi încă de pe atunci criticii internaţionali îl cotau cu şanse ridicate de a deveni laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. În schimb, poetul a avut parte de o primire mai bună la Cetate. "Când a venit la Cetate, în 2003, era deja intrat în mitologia literaturii suedeze. În ciuda vârstei pe care o are, mi-a lăsat impresia unui om care vrea să se bucure de viaţă. Am degustat nişte vinuri şi ne-a cântat la pian. Stabilisem că urma să se întoarcă la Cetate pentru vreo două săptămâni, aşa de mult i-a plăcut", şi-a amintit pentru EVZ poetul Mircea Dinescu.

Tomas Tranströmer a fost oaspetele ICR Stockholm în luna aprilie a acestui an, la împlinirea vârstei de 80 de ani, ocazie cu care institutul a organizat un program despre opera poetului suedez şi despre legăturile literare ale acestuia cu România.

În opinia criticului literar Nicolae Manolescu, decizia membrilor Academiei Sue deze de a premia un conaţional de-al lor nu este controversată. "Au dreptul să dea Nobelul şi alor lor. Dacă Academia Română ar fi acordat premiile Nobel, cu siguranţă Mircea Cărtărescu ar fi fost câştigător", a spus criticul pentru EVZ. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/qdcxIrUOALk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Tomas Tranströmer este considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi în viaţă". DAN SHAFRAN, traducător

VERSURI

Două poezii de Tomas Tranströmer

CĂLĂTORIE NOCTURNĂ

Sub noi colcăie viaţa. Trec trenuri. Hotelul Astoria trepidează. Un pahar cu apă pe marginea patului, flacără strălucind în tunel. A visat că e prizonier în Svalbard. Cu un trosnet de tunete pământul se învârteşte. Ochi scăpărători traversează gheţurile. Frumuseţea miracolelor era aievea.

PAGINĂ DIN CARTEA NOPŢII

Într-o noapte de mai am păşit pe ţărm în lumina rece a lunii acolo unde iarba şi florile sunt cenuşii şi mirosurile verzi. Am lunecat în sus spre colină în noaptea fără culoare pe când pietrele albe trimiteau semnale lunii. O fărâmă de timp în spaţiu lungă de câteva minute şi lată de cincizeci şi opt de ani. Şi în spatele meu dincolo de apa plumburie celălalt ţărm şi cei ce-l stăpâneau. Oameni cu viitor în loc de chip. (traducere Dan Shafran)