17 iunie

 

Câștigătorii incontestabili ai crizei sanitare sunt serviciile OTT. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

 

Pe 17 iunie s-au născut Igor Stravinsky, James Brown, Charles Gounod, Dean Martin, Eddie Merckx, Elena Cuza, Ilie E. Torouţiu, Victor Papilian, Sabin Bălaşa, Ion Th. Ilea, Petronela Negoşanu, Suto Andras, Romeao Alexandrascu, Micaela Eleutheriade, Virgil Ogăşeanu.

 

Pe 17 iunie, sunt, de pază la frontiera creștinătății, Sfinţii: Manuil, Savel şi Ismail. Nimic în „Kalendar”.

 

Eram, gata-gata să încep un elogiu al piloţilor, al aviatorilor. Pe drept cuvânt Ziua Aviaţiei Româneşti a fost stabilită, demult, în mod corect, la 17 iunie, când un român, Aurel Vlaicu, în anul 1910, anul cometei Halley, a reuşit să se înalţe de la pământ pe dealul Cotrocenilor, nu mult, câţiva metri, cu un avion construit de el. Avion românesc, pilot român, record românesc, stabilit în România!

MApN a stabilit, în anul 2004, ziua de Sf. Ilie ca Ziua Aviaţiei Româneşti. Ciudată alegere, să alegi un Sfânt necreștin, un asasin, ca patron al ”armiei creștine a zburătorilor”! Sau, nu sunt creștini? Tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, aviator pe avioane de asalt, vânător de tancuri bolşevice, îmi spune că, într-adevăr, în anul 1913 clubul select al piloţilor de pe atunci a ales, în glumă, erau fii de boieri care trăiau periculos și iubeau din plin, ca Patron pe Sf. Ilie, cel cu Carele de Foc. Şi glumea spunând: „Ca să pilotezi „etajerele” acelea zburătoare îţi trebuia mult noroc şi o rugăciune la Sf. Ilie!”

Sf. Ilie, o cunoştiinţă mai veche de-a mea, pentru că am pribegit pe urmele minunilor lui, a fost un sfânt şi jumătate. Dar, nu a fost creștin! În această ipocrizie religioasă nu trebuie să uităm truditorii români, modele de muncă, inventivitate şi viaţă. De exemplu pe Aurel Vlaicu, care chiar dacă nu este sfânt, a zburat!

 

Dar să vă mai spun despre una și alta, că doar de aceea primesc curierul de la Bruxelles.

 

Ultimul raport al EBU (European Broadcasting Union) referitor la finanțarea posturilor publice demonstrează cu cifre, situația extraordinară generată de criza COVID19 și recesiunea economică ce rezultă în urma ei.

Prima concluzie este că cel puțin 70% dintre țările membre ale EBU se confruntă cu o criză economică în care Produsul Intern Brut scade cu cel puțin 5%.

79% dintre posturile publice membre ale EBU se vor confrunta în 2020 cu un impact negativ asupra stării lor financiare, se spune în raport. Această situație vine după circa un deceniu de probleme legate de finanțare pentru majoritatea posturilor publice și în momentul în care multe dintre ele începuseră să se redreseze. Dacă înainte de criza sanitară doar 15% dintre posturile publice membre ale EBU se mai aflau în dificultate, actualul procent se ridică la 56%. Scăderea finanțării din publicitate este estimată la 30%.

Dificultățile majore în finanțare vor veni atât dinspre fondurile publice, cât și dinspre taxa pe gospodărie care ar putea fi influențată negativ de imposibilitatea familiilor de a o plăti în condiții de șomaj.

Economiile statelor europene, se mai spune în raport, ar putea atinge un deficit bugetar ce va depăși chiar 7%, fiind astfel cea mai profundă criză de după al doilea război mondial.

Criza sectorului publicitar va fi prezentă pe mapamond, cu aceeași intensitate ca în timpul crizei din 2009, se mai spune în raportul EBU.

Câștigătorii incontestabili ai crizei sanitare sunt serviciile OTT, adică furnizorii de conținuturi online care aduc toate tipurile de media în streaming. Adică platformele video la cerere, streamingul audio, serviciile de mesagerie și apel vocal bazate pe internet.

Câștigurile acestora sunt estimate la circa 41 de miliarde euro în perioada 2020-2024, adică o creștere de 12% pe o perioadă de 5 ani. Iar perdanții vor fi televiziunea cu plată : minus 4% pe următorii 5 ani, publicitatea cu o scădere de 6% în aceeași perioadă și sectorul cinematografic cu o pierdere de 11% până în 2024.

Totuși, dacă circa 79% dintre posturile publice vor avea probleme cu finanțarea, pentru restul, circa 21%, finanțarea nu va avea de suferit.

Raportul EBU estimează că cea mai intensă criză va fi în țările din sudul și estul Europei. Pe total, EBU estimează pentru toți membrii săi o scădere conjugată de circa 2,7% comparativ cu 2019. Față de 15% dintre posturile publice membre ale EBU care estimau o scădere a finanțării în 2020, în prezent vorbim de 56% dintre acestea. Adică, în comparație cu 2019, este posibilă o scădere cu 5,6% per organizație.

 

De mult nu mai cred în profețiile economice. În cifre și crize. Singura problemă adevărată de rezolvat este dacă actuala criză sanitară, provocată de imbecilitatea guvernelor, este o boală mondială mai periculoasă decât orice virusuri, ei bine, dacă va duce la un război mondial, sau este altceva în mintea celor care au provocat această chestie.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE