Din cuprinsul articolului
Casele „suedeze” - legenda urbană pe care nimeni n-o vrea clarificată. Chiar actualul Președinte al României, care locuiește într-o astfel de casă susține acest lucru.
Casele „suedeze” din București, se referă la o zonă din Sectorul 5, undeva pe lângă fosta Gară Filaret (actuala Autogară). Aceasta a fost prima gară a Capitalei, care lega București de orașul port Giurgiu. Acolo, a funcționat de la începutul secolului XX o fabrică de chibrituri.
Casele „suedeze” - ce se știe?
Casele „suedeze” se întâlnesc pe străzi precum Fabrica de Chibrituri, Roznov, Silexului, Teodoru. Povestea lor, paradoxal, nu are nicio treabă cu suedezii! Până la Primul Război Mondial, prelucrarea, comercializarea tutunului, a chibriturilor, alcoolului erau apanajul Regiei Monopolurilor Statului. Adică acea instituție unde lucrase și Caragiale spre finalul secolului XIX.
Casele au fost construite în zona Orhideea-Podul Grant pentru cei ce lucrau la fabricile de tutun. Pentru cei ce lucrau la Fabrica de Chibrituri, s-au construit în zona Filaret. Societatea de Locuințe Ieftine s-a înființat în 1910. Cei mai cunoscuți „tehnocrați” care au supervizat construcția au fost inginerul Ioachimescu, precum și arhitecții Mohor și Trajanescu.
Casele „suedeze” - și totuși când vin suedezii?
Casele de la Filaret au fost construite pe terenul cumpărat de stat de la moștenitorii celebrului medic Gheorghe Polizu. Construcția a început în anul 1915. Ele au fost repartizate nu atât muncitorilor, cât lucrătorilor cu funcții de maistru sau chiar de inginer. Regimul politic favoriza clasa mijlocie și clasa înalt calificată în dauna meseriașilor. Practic, Societatea de Locuințe Ieftine nu se implica în repartizarea de locuințe.
Casele erau construite cât mai eficient posibil, având pridvoare și coloane, în stil tradițonal românesc. Se dorea ca locatarii să poată planta flori, să aibă aer curat. Condițiile din Fabrica de Chibrituri erau destul de grele, pentru că se lucra cu fosfor mai ales, iar inhalarea sa afecta plămânii celor ce lucrau acolo.
Suedezii vin în anul 1930, când Marea Criză Mondială dă economiile peste cap. România nu face nici ea excepție. Practic, suedezii preiau momopolul chibriturilor în acest an.
Epilog
Casele de tip familial cu parter, etaj, mansardă au ajuns să se numească „suedeze” la cel puțin 15 ani de când românii le-au construit prima oară. Au rămas în mentalul colectiv după naționalizare, mai ales, când statul a preluat controlul asupra Fabricii de Chibrituri.
