Curtea Supremă a ajuns la concluzia că judecătorii pot stabili şi singuri ce lege trebuie aplicată - în funcţie de fiecare caz în parte - la procesele privind retrocedarea caselor naţionalizate.
Foştii proprietari ai imobilelor naţionalizate în timpul regimului comunist vor putea în continuare să revendice în justiţie restituirea acestor proprietăţi invocând prevederile din Codul Civil, chiar dacă instanţele trebuie să aplice cu prioritate legislaţia specială existentă în acest domeniu, adică Legea 10/2001. Decizia a fost adoptată luni seara de Curtea Supremă în urma unui recurs în interesul legii promovat de procurorul general al României, Codruţa Kovesi. Judecătorul decide de la caz la caz Potrivit sentinţei, instanţele trebuie să aplice cu prioritate procedura specială din Legea 10/2001 dar, în cazul în care „sunt sesizate neconcordanţe“ între această lege specială şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, judecă torii vor aplica cu prioritate Convenţia.
„Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice“, se mai arată în hotărârea Secţiilor Unite ale Curţii.
Decizia urmează să fie motivată şi va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Oficial. În recursul formulat, procurorul general a sesizat faptul că nu există o practică unitară a instanţelor în materie de retrocedări, astfel că unii magistraţi admit numai acţiunile în revendicare întemeiate pe Legea 10/2001 şi le resping pe cele întemeiate pe dreptul comun, în vreme ce alţi judecători consideră că ambele căi pot fi urmate de foştii proprietari.
Prin urmare, Codruţa Kovesi a cerut Curţii Supreme să constate că această procedură ar trebui să fie aplicată de toate instanţele din România. Judecătorii i-au dat dreptate, dar numai parţial. Ei au hotărât că Legea 10/2001 are într-adevăr prioritate în faţa Codului Civil, dar că, mai presus de această lege specială este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care poate fi invocată de foştii proprietari în cadrul unei acţiuni întemeiate pe dreptul comun. În concluzie, decizia instanţei supreme le permite, practic, magistraţilor care judecă procese de retrocedare să aplice fie legea specială, fie dreptul comun, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte. REACŢII Foştii proprietari sunt nemulţumiţi În opinia avocatei Georgiana Iorgulescu, director al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), decizia magistraţilor este o dezamăgire pentru că nu le explică magistraţilor ce prevederi legale trebuie să aplice în procesele de retrocedare. „Înalta Curte nu a declarat acţiunea în revendicare pe drept comun ca fiind inadmisibilă, dar nici nu a lămurit în concret ce trebuie să facă instanţele din ţară“, a afirmat aceasta. Înainte de judecarea acestui recurs în interesul legii, CRJ a cerut public Curţii să nu declare inadmisibile acţiunile în revendicare întemeiate pe dreptul comun întrucât o astfel de decizie ar antrena o nouă avalanşă de procese pierdute la CEDO.
Nemulţumiţi de sentinţa dată luni au fost şi membrii Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat. Preşedintele Maria Theodoru, a anunţat că va reclama situaţia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), considerând că decizia Curţii Supreme restrânge dreptul foştilor proprietari de a-şi recupera casele pe calea justiţiei. „Dreptul la justiţie nu poate fi îngrădit. Credem că vom obţine o decizie favorabilă“, a afirmat Maria Theodoru.
Recomandările noastre
