Succesul pe care l-a avut în Statele Unite trilogia "Millennium", serie semnată de Stieg Larsson, demonstrează că, atunci când vine vorba de literatură în traducere, americanii preferă autorii de ficţiune (cu tenta poliţistă) din Scandinavia. Celelalte genuri şi autorii din alte zone trebuie să se lanseze într-o adevărată luptă pentru a capta interesul americanilor şi pe cel al marilor edituri de peste Ocean.

Cunoscând aversiunea tradiţională americană pentru literatura în traducere şi cu speranţa de a-şi mări cota pe piaţa de carte din Statele Unite, - cunoscută în acest moment drept "problema celor 3 la sută" - guvernele europene şi fundaţiile din aceste ţări, în special cele de la marginile continentului, au intrat pe cont propriu în cursa editorială din Statele Unite ", anunţă ediţia din 8 decembrie a cotidianului The New York Times, care publică o analiză amplă a felului în care cultura europeană este prezentă în SUA prin traducerile literare.

"Susţinerea traducerilor în limba engleză este unul dintre obiectivele noastre strategice - un angajament pe termen lung de a pătrunde pe piaţa americană", declară, citată de prestigioasa publicaţie americană, Corina Şuteu, preşedinte al reţelei new-yorkeze a institutelor culturale naţionale din UE (EUNIC) şi director al Institutului Cultural Român din New York. Corina Şuteu este intervievată în introducerea articolului şi prezentă în ziar cu o fotografie facută în spaţiul destinat cărţii (expoziţia Cărtureşti) de la ICR New York.

"Pentru natiunile din Europa, fie ele mici sau mari, literatura va fi întotdeauna una dintre cheile existenţei culturale şi suntem constienţi că numai o angajare pe termen lung poate să determine ca literatura europeană să conteze în SUA", adaugă Corina Şuteu.

Internetul, principalul aliat

"Campania de promovare a literaturii în traducere nu nu mai este limitată la limba germană sau franceză. Din România în Islanda, institutele culturale şi agenţiile subvenţionează publicarea cărţilor în limba engleză, sprijinind pregătirea traducătorilor, încurajând vizite ale scriitorilor în Statele Unite, aplicând tehnicile de marketing şi promoţionale americane şi exploatând nişele existente în industria de carte", subliniază New York Times.

"Am declarat asta obiectiv strategic, o implicare pe termen lung pentru a rezista pe piaţa americană", spune Corina Şuteu, amintind, în cazul traducerilor din limba română, programul de sprijin al traducerilor iniţiat, din 2005, de ICR Bucureşti şi susţinut prin filialele sale, care a reuşit să fie exemplar în contextul altor programe similare iniţiate de institutele culturale europene în lume.

Cu bugete mici şi cu acces limitat la media generalistă, agenţiile culturale din afara Statelor Unite au găsit Internetul ca principal aliat în încercarea de a-şi promova produsele, comentează autorul articolului din New York Times. Ei diseminează informaţia nu numai pe siturile proprii - România şi Catalonia fiind două exemple tipice în acest sens - dar şi utilizând siturile americane pentru campanii de promovare a literaturii în traducere.

Unul dintre aceste situri este "Three Percent", înfiinţat de Open Letter, editura Universităţii Rochester, specializată în literatură în traducere. Acest site are şi un forum foarte dinamic care pune în discuţie nu numai subiectul în sine, dar şi puterea unei traduceri.

Un alt site este Words Whidout Borders, înfiinţat în 2003, care publică online cărţi în traducere. "Printre altele, le oferim tinerilor traducători un cadru în care să debuteze şi să capete ceva încredere înainte de a se angrena în mari proiecte", spune Alane Salierno Mason, fondatorul sitului.