Biroul Politic Național al PNL a tranșat rapid problema succesorului lui Klaus Iohannis la conducerea vechilor liberali. Nu este niciunul dintre numele vehiculate până acum în presă (Teodor Atanasiu și Ludovic Orban), ci un candidat surpriză, care s-a înscris oficial în cursă miercuri seara și a fost ales joi dimineața: Alina Gorghiu. E drept, candidata a beneficiat din plin de explicita susținere a noului Președinte al României, Klaus Iohannis. Imediat după anunțarea rezultatului, alegerea ei a fost salutată cu entuzias, de toată lumea politică, de la Victor Ponta (care a declarat că speră să continue buna colaborare din vremea USL), la venerabilul Mircea Ionescu-Quintus și experimentatul Vasile Blaga.
De unde opțiunea de ultimă oră a lui Klaus Iohannis pentru această candidatură supriză? Din profilul politic al Alinei Gorghiu, insuficient de ferm conturat până în prezent (în comparațiile cu cele ale liberalilor de cursă lungă Teodor Atanasiu și Ludovic Orban), se pot face unele deducții.
În primul rând, Alina Gorghiu este garanția lui Klaus Iohannis că influența sa în interiorul vechiului PNL va rămâne intactă. Prin vechimea și greutatea lor în partid, Teodor Atanasiu și Ludovic Orban ar fi putut oricând dezvolta pusee de personalitate, manifestate prin delimitarea de linia politică a președintelui României. Iar viitorul apropiat pare să le aducă liberalilor în cale multe întretătieri de drumuri cu posibilitatea de a o lua în direcții dintre cele mai diferite. Se apropie momentul fuziunii depline în noul PNL și alegerea unui președinte unic. În parlament va continua foarte probabil lupta dintre clasa politică și justiție. Cântecele de sirenă ale fostului USL sună tot mai ademenitor, așa cum Victor Ponta a demonstrat-o la câteva minute după alegerea Alinei Gorghiu. De aceea, cea mai mică neînțelegere între conducătorii actualului partid bicefal se poate transforma într-o ruptură definitivă și o reconfigurare majoră a raporturilor de forțe pe scena politică în sens contrar opțiunilor exprimate de cetățeni la votul din 16 noiembrie.
După toate aparențele, Alina Gorghiu urmează să fie brațul lui Klaus Iohannis în interiorul PNL și acest lucru este de saluat. Mai ales că ea a demostrat că are capacitatea de a înțelege repede și de a se adapta perfect natural la cele mai surprinzătoare și neașteptate schimbări de direcție, transformându-se peste noapte dintr-un soldat fidel USL, într-o ferventă apărătoare a statului de drept și a independeței justiției. Din punctul de vedere al lui Klaus Iohannis, alegerea Alinei Gorghiu în funcția de președinte al vechiului PNL este cam ceea ce ar fi trebuit să fie pentru Traian Băsescu o eventuală alegere a Elenei Udrea în funcția de președinte al României. Garanția că vor avea în continuare controlul deplin asupra acelor teritorii politice.
Ne puteți urmări și pe Google News
De aici încolo, apar însă problemele pentru Alina Gorghiu. PNL este probabil partidul cu cea mai „sângeroasă” istorie din politica românească post-comunistă. S-a fracturat de nenumărate ori în aripi și aripioare, a intrat în alianțe dintre cele mai bizare, mai toți președinții săi și membrii marcanți au fost excluși din partid la scurt timp după căderea din funcție. Au pățit-o, la vremea lor, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu. Inclusiv despre Crin Antonescu au apărut informații că ar fi pe punctul să părăsească definitiv partidul și chiar scena politică. Va reuși gingașa Alina Gorghiu să țină în frâu o formațiune politică măcinată de intrigi, trădări, reorientări strategice în alianțele politice, demne de familia Borgia? Are ea puterea să țină sub control votul parlamentarilor PNL în chestiunile foarte delicate care, inevitabil vor apărea în cele două camere ale parlamentului? Cât de mare ar putea fi autoritatea ei în fața oamenilor pe lângă care a ucenicit de-a lungul carierei sale politice. Pentru că, venită foarte tânără în PNL, în anul 2002, cu siguranță Alina Gorghiu a stat umilă, modestă, săritoare, în umbra unor oameni care au scris istoria acestui partid de la reînființarea sa la începutul anului 1990 până în prezent. Va putea ea să se impună cu autoritate în fața lui Crin Antonescu, Varujan Vosganian, Ludovic Orban, Norica Nicolai, Tudor Chiuariu, chiar cu sprijinul din umbră al lui Klaus Iohannis? Apoi, va putea ea să apere eficient interesele vechilor liberali în negocierile privind finalizarea fuziunii, purtate cu un greu al aranjamentelor de partid precum Vasile Blaga? O grămadă de întrebări fără răspuns.
Nu o cunosc pe Alina Gorghiu. Eu am plecat din PNL în 2002, anul în care ea a devenit membră a partidului. Dar cel puțin la prima vedere, prin comparație cu predecesorii săi în funcție, pare un președinte slab, lipsit de anvergură, al cărui rol este mai degrabă cel de a asigura o topire cât mai lină a partidului istoric în structurile noului PNL, fără pretenții identitare majore (mereu aduse în discuție când a fost vorba de fuziuni și alianțe în care a fost implicat PNL) din partea vechilor liberali. Faptul că noul partid se numește PNL, că noul Președinte al României (și, din câte se aude, tot corpul său de consilieri) provine din acest partid ar trebui compensat cumva și cu unele uși deschise pentru fostul PDL. Foarte probabil, președintele unic al marelui partid va face parte din această structură politică (și așa logistica în teritoriu a fostului PDL pare mai puternică decât cea a PNL, după desprinderea aripii Tăriceanu și plecarea la PSD a câtorva sute de primari și consilier locali aleși pe listele USL, ca urmare a Ordonanței de Urgență neconstituționale emise de guvernul Ponta. Dacă Ludovic Orban ar fi fost pus peste câteva luni în situația de a renunța la postul de co-președinte al PNL în favoarea unuia de vicepreședinte, să zicem, nu cred că ar fi făcut acest pas fără o confruntare prealabilă, fără a se lupta până în ultima clipă pentru șansele sale în numele apartenenței sale la partidul istoric. Pentru Alina Gorghiu, un asemenea pas nu ar trebui să constituie, în mod normal, o mare problemă. Într-un fel prin alegerea ei în funcția de co-președinte al PNL, se poate spune că, de facto, mare fuziune s-a și produs, statura sa politică în interiorul marelui PNL rămânând în mare cam aceeași.
Alegerea Alinei Gorghiu în funcția de co-președinte al Partidului Național Liberal este primul gest politic important al președintelui ales al României. Nu știu dacă la mijloc se află sau nu o înțelegere negociată de Klaus Iohannis cu Vasile Blaga, dar este evident că este o alegere excelentă pentru o tranziție lină, fără tulburări majore spre marele Partid Național Liberal. O primă dovadă că noul președinte al României este un om politic mai subtil și mai nuanțat decât am fi fost înclinați să credem după prestațiile sale din campania electorală.
Recomandările noastre
