Comisia Europeană penalizează dur poluatorii şi pune punct sufocării artificiale a facturilor la curent.
Electricitatea produsă în termocentrale va fi mai scumpă în urmă torii ani, iar consumatorii români vor simţi la buzunar facturile tot mai mari. În România, 40% din energie este produsă pe bază de cărbune, unul dintre combustibilii care, prin ardere, produce o cantitate imensă de gaze cu efecte de seră. Ţările care utilizează preponderent această resursă, cum ar fi cele din estul Europei, vor avea cel mai mult de suferit, se arată într-un studiu Reuters. În această situaţie, mai spun analiştii chestionaţi de Reuters, se află România şi Bulgaria, unde cărbunele generează 40% din producţia de energie, Cehia, cu 57 de procente, sau Polonia, cu o pondere covârşitoare de 94%. Tarife ţinute în frâu de populism În prezent, agenţii economici poluatori primesc gratuit un număr de certificate de emisii de dioxid de carbon, care le permit să emită o anumită cantitate de gaze nocive. Comisia Europeană vrea să elimine acest sistem, începând cu 2012. Astfel, companiile - adică şi producătorii de energie - vor plăti integral pentru poluarea produsă. Peste trei sferturi din poluatori activează în industria energetică, iar majorarea acestor cheltuieli se va oglindi, automat, în factura la utilităţi plătită de consumatorul final.
Ţările din Est, alături de cele Baltice, vor să promoveze ideea desfiinţării treptate a sistemului de cote de certificate pentru emisii. Însă oficialii europeni susţin că, în fostele state comuniste, preţurile la energie sunt oricum ţinute în jos artificial din motive politice, populiste. Ei spun că aceste tarife trebuie oricum majorate, pentru a încuraja investitorii să modernizeze capacităţile vechi existente şi să realizeze noi unităţi. „Multe dintre aceste ţări trebuie să depăşească moştenirea comunistă a societăţilor controlate de stat şi să-şi actualizeze preţurile, care au rămas cu 30%-40% mai mici decât media din vestul Europei“, se arată în analiza Reuters. Noi pariem pe cărbune
Strategia energetică a României a pus, însă, în prim-plan producţia de energie pe baza cărbunelui, în condiţiile în care aceste resurse sunt suficiente pentru cel puţin un secol, iar cele de gaze şi ţiţei s-ar putea epuiza în maximum 20 de ani. Primele efecte ale orientării energeticii româneşti spre resursele foarte poluante se resimt deja, chiar de la 1 iulie, când preţul electricităţii plătite de populaţie a crescut cu 4,4%. Aceasta a fost prima treaptă a scumpirilor cauzate de faptul că unii producători de energie nu şi-au putut îndeplini cota de certificate de emisii şi au fost nevoiţi să achiziţioneze titluri suplimentare.
Potrivit strategiei energetice, necesarul de investiţii de mediu pentru modernizarea termocentralelor existente se ridică la 2,6 miliarde de euro până în 2017, sumă cu care s-ar putea construi două termocentrale moderne, de capacitate mare. RIGORI EUROPENE Ne certăm pe certificate Comisia Europeană a redus cu 10%, în toamna anului trecut, nivelul de certificate de emisii de dioxid de carbon alocate României în 2007 şi cu 20,7% pentru perioada 2008-2012, faţă de nivelul propus de România. Guvernul a cerut Tribunalului Comunităţilor Europene să anuleze această decizie, însă, până la un verdict final, România trebuie să se conformeze prevederilor. Conform hotărârii de guvern privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră, un astfel de document conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon. Sub incidenţa acestui act normativ intră instalaţiile din energie, din domeniul producţiei şi prelucrării metalelor feroase, din industria mineralelor şi cele folosite pentru producerea de celuloză din lemn, hârtie şi carton.
Recomandările noastre
