Academia Română se teme pentru securitatea alimentară a populației țării. Parlamentul European spune că viteza cu care străinii acaparează terenurile agricole din România este „alarmantă”. La București se coace o comisie de anchetăși a fost depus un proiect de lege care sățină fenomenul în frâu. Subiectul a ajuns pe masa CSAT. „Evenimentul zilei” vă prezintă o problemă cât se poate de reală care a scăpat de sub control: românilor le fuge pământul de sub picioare!

Cu 300 de ani în urmă, pământurile din Scoția au fost date unor mari proprietari care le-au împărțit în suprafețe uriașe de zeci de mii de hectare și le-au dat crescătorilor de oi. 60 de ani mai târziu, când sectorul ovin s-a prăbușit, au apărut efectele nebănuite: pentru că nu mai avea unde să muncească, populația a început să plece masiv. Zone întinse din Scoția, cu o populație cuprinsă între 1,5 și 2 milioane de locuitori, s-au golit. A rămas în urmă „un frumos peisaj gol”. Abia două sute de ani mai târziu a existat o recunoaștere publică a dezastrului. Degeaba a investit apoi Scoția sume imense de bani în încercarea de a repopula acele zone după exod: densitatea populației este acum de numai 0,1 locuitori la hectar.

 

Nu e de joacă!

Deputatul Mihai Weber, președintele Comisiei parlamentare de control a spionajului extern, a sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pe tema pericolului vânzării pământurilor. De ce?

Un studiu oficial comandat și asumat în 2017 de Comisia Europeană spune că 40% din terenurile agricole din România sunt controlate de străini. Deputatul spune că din informațiile neoficiale pe care le are și pe care nu le poate dezvălui în întregime, studiul nu greșește. „M-am adresat CSAT și le-am spus că este o problemă de interes național și trebuie luate niște măsuri. Au fost foarte deschiși. Știu că problema se discută în CSAT. Ungurul a spus foarte clar că el nu își vinde pământul pentru că nu are niciun interes să facă așa ceva. Noi, România, ce facem?”, a spus Weber pentru EVZ.

 

Paralizie la vârful statului

România habar nu are, la nivel de stat, cât din pământul țării a ajuns în mâinile străinilor. Abia în primăvara acestui an, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a spus că va începe această analiză. Ministrul nu a răspuns apelurilor EVZ pe această temă. În timp ce România nu știe cine îi cumpără pământurile, terenurile agricole se vând într-o veselie. Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, din 2014 și până la începutul acestui an au fost scoase la vânzare peste 550.000 de hectare de teren agricol.

 

„Îmi asum toată greutatea acestei afirmații. Tu, în țara ta, nu vei mai putea produce suficientă hrană”

 

Gravitatea situației din România a fost dezbătută anul trecut în Parlamentul European. Europarlamentarul român Daniel Buda (foto) a făcut parte din grupul de lucru care a analizat problema și a oferit, ieri, pentru EVZ, un tablou de coșmar.

E ca și cum nu l-ai avea!

„Există un fenomen indiscutabil de acaparare a terenurilor agricole din România de către străini, lucru care a stârnit îngrijorări majore în Parlamentul European. România a fost dată ca exemplu, la Bruxelles, de țară în care terenurile au ajuns la străini. Nu putem interzice vânzarea către străini pentru că tratatele europene nu permit o asemenea metodă, dar România poate să introducă în lege condiții drastice prin care să se asigure că terenurile agricole nu ajung să fie cumpărate pentru speculă, ci să fie folosite pentru agricultură. Un hectar de teren în Belgia ajunge la 70.000 de Euro, în România găsești și sub 1.000 de Euro. Fondurile de investiții, mutuale, financiar-bancare, cumpără terenuri la preț de nimic și îl vând mai departe. Eu vă spun, și îmi asum toată greutatea acestei afirmații, că din tot ce știu oficial și din tot ceea ce știu și nu pot spune, asistăm la punerea în pericol a siguranței alimentare în România. Gândiți-vă că, mâine, proprietarii străini decid să nu mai cultive anumite produse. Sau lasă pământul să ajungă o pârloagă. Tu, în țara ta, nu vei mai putea să produci suficientă hrană. Ce faci în situația asta? Românii riscă să devină o piață de desfacere a fermierilor din alte țări. Pericolul este extrem de mare. Este una din cele mai presante probleme pe care le are România la ora la care vorbim. Este adevărat că străinii nu iau terenul și-l duc la ei în țară, dar dacă nu poți să cultivi pe el ce ai nevoie ca țară, e ca și cum nu l-ai avea”, a declarat pentru EVZ europarlamentarul român.

 

Academia Română: Cele mai fertile terenuri ajung la entități cu interese diferite de ale României

 

Cel mai înalt for de știință și cultură al țării a tras și el un semnal de alarmă. Academia Română a anunțat în scris, încă din 2016, că își exprimă „îngrijorarea profundă” față de vânzarea terenurilor patriei. Potrivit Academiei Române, acest fenomen „generează temeri privind securitatea alimentară a populaţiei din România, în situaţia în care terenurile agricole cele mai fertile ale ţării ar fi în proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite de cele ale statului român”.

„Aşa cum arăta marele agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti „Pământul este bogăţia principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român„”, a mai spus forul.

O predicție explozivă

Un studiu realizat în 2016 de AGRO Intelligence - Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA) este mult mai sever: românii mai dețin în proprietate sau arendă doar puțin peste 30% din suprafața de teren arabil. „Abia după ce se va face cadastrarea la nivel național, vom descoperi cu adevărat exodul suprafețelor agricole din România”, a spus, pentru Revista Fermierului, Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu, fondatoarea programului Agrointelligence.

 

Secretul care a șocat un secretar de stat

Un fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a susținut în 2016 că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții. „La ora aceasta, poate puțini dintre dumneavoastră știți, și când am auzit am rămas pur și simplu șocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiții, care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenul”, a spus oficialul român.

 

Parlamentarii au luat taurul de coarne

Vânzarea terenurilor agricole din România este reglementată de Legea 17/2014. Cel mai important scop al acestei legi apare chiar din primul articol: „Asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional”. După ce tot mai mult pământ a ajuns în mâinile străinilor, un număr de 164 de parlamentari au depus pe 26 februarie 2018, în Parlament, o nouă lege menită să țină sub control acest fenomen. Proiectul a trecut de Senat și este la un vot distanță să fie adoptat și de Camera Deputaților, for decizional.

 

Statul reia controlul

Noua lege a vânzării terenurilor spune că atunci când proprietarul unui teren agricol vrea să-și vândă pământul, primii care vor fi anunțați și invitați să cumpere terenul vor fi, în această ordine și la preț și în condiții egale: coproprietarii și rudele de gradul I, arendașii, tinerii fermieri, proprietarii de terenuri agricole vecini și statul român prin Agenţia Domeniilor Statului. Scopul legii este ca terenul agricol să nu ajungă o pârloagă și tinerii fermieri să-l folosească exclusiv pentru agricultură.

Abia după ce persoanele de mai sus și statul român refuză să cumpere pământul, vânzarea lui se poate face către străini. Proiectul de lege introduce o serie de condiții în acest sens. Astfel, dacă un cetățean străin vrea să cumpere pământ agricol în România, el trebuie să aibă domiciliul/reședința stabilită de minimum 3 ani pe raza localității unde este amplasat terenul. În plus, vânzarea către persoanele juridice a terenurilor agricole se va face doar cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții, mai spune proiectul de lege: sediul social și/sau sediul secundar al firmei trebuie să fie înregistrat de minimum un an de zile pe raza localității unde este amplasat terenul, cumpărătorul trebuie să desfășoare de minimum 5 ani de zile activități agricole pe raza localității unde este amplasat terenul, trebuie să dovedească prin înscrisuri că din venitul total al ultimilor 3 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activitățile agricole, iar asociații trebuie să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de cel puțin 3 ani.

Exclusiv pentru agricultură

„Proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze direct sau indirect pentru desfășurarea activităților agricole de la data cumpărării. Terenurile agricole situate în extravilan nu pot constitui garanții în cazul contractelor de împrumut cu ipotecă imobiliară, cu excepția contractelor de credit încheiate cu instituțiile de credit sau instituțiile financiare nebancare”, mai spune legea.

 

De ce au pus piciorul în prag

Unul din inițiatorii legii, deputatul Ioan Dârzu, a spus ieri EVZ: „Lucrurile sunt foarte clare. Dacă nu intervenim urgent, ne vom trezi că suprafețe mari, compacte, vor fi cumpărate de cetățeni străini. Consider că poate să fie un subiect de siguranță națională. Am discutat proiectul cu toți specialiștii și asociațiile de profil”. Dârzu este vicepreședintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților.

 

Se pregătește o comisie specială de anchetă

Deputatul Valeriu Steriu, membru al Comisiei de Agricultură, spune că până în prezent nu există nicio cifră exactă referitoare la pământul care s-a vândut străinilor.

„Pentru a nu mai discuta pe părerile unora și a altora, am decis să înființăm o comisie specială care să inventarieze absolut tot pământul. Să vină cei de la Registrul Comerțului să vedem care este regimul societăților care dețin pământ. Pentru că există și societăți mixte, există și societăți la care acționari sunt străini, dar ei trăiesc de zeci de ani aici, aici plătesc taxele. Să luăm date de la APIA, să vedem cine sunt cei care primesc subvenții. Abia după ce vom face o analiză riguroasă vom putea spune cifre exacte. Eu, ochiometric, nu mă hazardez să dau”, a spus Steriu pentru EVZ. (Cora Muntean)

 

Pericolele văzute și cele nevăzute

În 30 martie 2017, Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European a adoptat un „Raport referitor la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE” prin acapararea de către firme a unor suprafețe uriașe de pământ. „Amploarea și viteza concentrării terenurilor sunt alarmante, în special în țări precum România, Ungaria și Bulgaria”, spune acesta. Raportul are la bază o analiză a Comitetului Economic şi Social European care a spus că fenomenul acaparării terenurilor este „un semnal de alarmă pentru Europa și o amenințare iminentă la adresa agriculturii familiale”. Pentru raport a fost comandat un studiu independent. Concluziile sale sunt șocante.

 

Schema noilor speculanți

„Acapararea de terenuri agricole în UE implică un grup eterogen de actori, atât interni, cât și externi, statali și nestatali, persoane fizice și juridice. În afară de stabilirea în Europa a unor întreprinderi mari, corporatiste, din domeniul agriculturii, cu implicarea unor capitaluri din întreaga lume, goana după teren a adus cu sine implicarea în achizițiile de terenuri agricole a unei noi clase de investitori financiari, neimplicați în mod tradițional în sectorul agricol, alcătuită din grupuri bancare, fonduri de investiții, traderi individuali și societăți cu capital privat. Acapararea de terenuri agricole în Europa implică și o nouă categorie de „brokeri de tranzacții funciare”, alcătuită din speculanți și escroci care intermediază interesele companiilor și ale statelor în materie de terenuri”, spune studiul.

În România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, „conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE”. De exemplu, în județul Timiș, se estimează că aproximativ 150.000 ha de teren agricol, aproape o treime din suprafața agricolă a județului, este cultivată de întreprinderi aflate în proprietatea unor cetățeni italieni, scrie în analiză.

 

Putred de bogați peste noapte

Potrivit analizei, una din schemele existente este simplă: „rechinii” merg în Europa de Est, cumpără terenuri agricole la prețuri derizorii, după care le scot din circuitul agricol, le vând de o sută de ori mai scump și fac o avere. După afacere, țara respectivă pierde terenuri fertile, oamenii rămân fără loc de muncă și șansele tinerilor fermieri de a lucra terenul sunt spulberate.

În cazul în care, totuși, terenul rămâne pentru agricultură, se ajunge la înlocuirea unui model de agricultură familială bazată pe practici agricole sănătoase, cu cel al unui sistem agricol industrial, care depinde de utilizarea intensă a produselor agrochimice.

 

Țăranii devin vulnerabili

„Pe piețele concentrate, există pericolul ca operatorii dominanți să poată abuza de puterea lor de cumpărare, diminuând prețurile la poarta fermei și veniturile fermierilor, astfel încât fermierii să fie obligați să-și desfășoare activitatea cu marje de profit foarte mici, ceea ce îi face mai vulnerabili la acapararea terenurilor agricole sau îi exclude din activitățile agricole”, este un alt pericol asupra căruia studiul atrage atenția.