Acesta este tabloul alegerilor locale din vară, realizat de Institutul pentru Politici Publice. La două luni de la încheierea scrutinului, reprezentanţii institutului au încercat să surprindă principalele caracteristici ale acestui proces electoral, insistând asupra deficienţelor identificate.

Astfel, coordonatorul acestui studiu, Elena Iorga, a subliniat faptul că apatia civică a fost un fenomen generalizat la nivelul întregii societăţi.

"Alegători blazaţi care au acordat un vot conformist puterii în cele mai multe cazuri, organizaţii neguvernamentale prea puţin interesate de corectitudinea procesului electoral şi presa care a întreţinut controversata teză a blatului politic între candidaţi, acesta din urmă fiind laitmotivul lunii mai", a detaliat Iorga.

Traficul din Bucureşti, o temă obsesivă

O altă concluzie a raportului constă în "vânzarea" către electorat a candidaţilor cu teme identic-obsesive.

"Gândiţi-vă doar la campania pe care am avut-o în Bucureşti, unde, de la stânga la dreapta spectrului politic, singura problemă pe care am văzut-o la televizor a fost traficul din Bucureşti. Este o problemă importantă, însă este dificil să te poziţionez din punct de vedere ideologic, politic, utilizând obsesiv o singură temă. Au existat şi candidaţi care au încercat să mai schimbe temele de discuţii. Am un exemplu, nu tocmai fericit, al candidatului PDL la primăria municipiului Iaşi, care a menţionat în programul său faptul că îşi propune ca Politehnica Iaşi să se califice în Cupele Europene. Considerăm că atât platformele partidelor au fost identice, cât şi programele individuale ale candidaţilor, fapt care a făcut ca misiunea cetăţeanului la vot să fie una dificilă", a explicat Elena Iorga.

Autoritatea fără autoritate

Potrivit IPP, probleme au fost şi la nivelul instituţiei însărcinate cu managementul electoral în timpul şi în afara alegerilor. Autoritatea Electoral Permanentă (AEP) "a pierdut controlul alegerilor", de la calitatea slabă a personalului din secţiile de votare şi până la incapacitatea de a realiza un control real al finanţării partidelor politice în timpul campaniei.

"Autoritatea a dat dovadă de serioase vulnerabilităţi instituţionale care necesită soluţii urgente în perspectiva viitorului scrutin pentru alegerile generale din toamnă", precizează reprezentanţii Institutului.

Totodată, campania electorală a fost ilegal prelungită. Şi asta pentru că, deşi, potrivit legislaţiei afişajul stradal trebuie să dispară odată cu încheierea campaniei electorale, chiar şi acum, după două luni de la alegeri, există panouri electorale afişate pe blocuri, înscrisuri electorale pe stâlpi.

Poşta Română şi Electrica, "resurse neortodoxe"

IPP a analizat şi practicile încurcate prin care Compania Naţională Poşta Română şi Electrica Muntenia Sud au acordat o serie de facilităţi unor candidaţi/partide, prin afişaj electoral în incinta oficiilor poştale sau de stâlpii de electricitate, fără să ofere explicaţii despre cum s-au încheita aceste contracte de publicitate. Elena Iorga a caracterizat cele două instituţii ca fiind "resurse neortodoxe".

Cetăţeanul turmentat: "Eu cu cine votez"

Votul electoratului român la alegerile locale din 2008 a cunoscut două extreme. În primul rând, cetăţenii au acordat un vot conformist pentru putere, indiferent de scandalurile în care erau sau sunt implicaţi mulţi dintre liderii localei ai administraţiei.

În cealaltă extremă se află votul emoţional dat ca reacţie la candidatuirle care au stat de la început sub semnul show-ului, cel mai bun exemplu dat de IPP fiind candidatura lui Sorin Oprescu.

Un alt aspect pe care îl evidenţiază IPP se referă la opţiunea alegătorilor de a nu pune ştampila pe niciunul dintre candidaţii de pe buletinul de vot. Tocmai de aceea, reprezentanţii institului sugerează inscripţionarea opţiunii "Niciun candidat" pe buletinul de vot, alernativă utilizată în numeroase ţări cu o îndelungată experienţă democratică. O astfel de metodă ar putea măsura şi gradul de insatisfacţie al cetăţenilor faţă de clasa politică.