Uniunea Europeană pare să fie principala victimă colaterală a „armistițiului” prin care SUA și China au pus capăt, pentru moment, războiului lor comercial. Au afirmat-o, mai mult sau mai puțin deschis, chiar oficialii europeni.
De altfel, potrivit Financial Tribune, reprezentantul UE la Beijing, Nicolas Chapuis, a anunțat că Uniunea va reclama înțelegerea la Organizația Mondială a Comerțului dacă va observa că acesta creează „distorsiuni” pe piață și dăunează companiilor europene. "În opinia noastră, obiectivele cantitative nu sunt compatibile cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului dacă duc la distorsiuni comerciale", a spus Chapuis. „Dacă va fi cazul, vom merge la OMC pentru a rezolva această problemă”.
Aceste pericole pentru UE sunt analizate și de influentul blogger spaniol Daniel Lacalle (DLacalle.com), profesor de economie mondială.
Lacalle nu a fost, nici pe departe, îngrijorat de posibilele efecte ale războiului comercial dintre Statele Unite și China. În opinia sa, războiul tarifelor a avut ca efect în SUA doar o încetinire ușoară a creșterii, însă, a redus deficitul comercial la cel mai scăzut nivel în 17 luni și a adus șomajul la cel mai mic procent din ultimii 50 de ani. În cazul Chinei, deși exporturile țării au crescut mult mai puțin decât se aștepta, s-a înregistrat, totuși, un plus de 0,5% în 2019.
Ca urmare, acordul intervenit între Washington și Beijing nu face decât să prevină pagubele pe care războiul tarifelor le-ar fi putut avea asupra economiilor celor două țări. China s-a angajat să cumpere suplimentar mărfuri americane de 200 de miliarde de dolari între 2020 și 2021... bani de care va face rost micșorând achizițiile de la terți. Cifra nu este mică, dacă ne gândim că excedentul comercial total al Chinei este de 421,5 miliarde.
Daniel Lacalle e de părere că, din punct de vedere al economiei mondiale în întregul ei, acordul dintre SUA și China este „un joc cu miză zero”: „China va importa mai mult din Statele Unite și mai puțin din alte țări”. Cea mai lovită de creșterea importurilor din SUA va fi UE: ”Uniunea Europeană este prima sau a doua în ceea ce privește cota de piață pe care o deține din totalul importurilor Chinei în diverse sectoare. Potrivit Morgan Stanley, cele mai afectate sectoare ar fi agricultura (11% din totalul importurilor Chinei, depășite doar de Brazilia, care va fi și ea afectată negativ de acord), produse chimice (25%), instrumente de precizie (19%), echipamente de transport (50%), utilaje și echipamente electrice (11%, în spatele Taiwanului, Coreei și Japoniei)”.
Concluzia expertului spaniol? „China și SUA vor beneficia, probabil, de acord, în detrimentul comerțului cu o Uniune Europeană care nu a putut să-și apere pozițiile”.
Dar acesta nu e decât începutul. Brexit-ul și „răzbunarea” lui Trump pentru numeroasele dovezi de ostilitate ale liderilor europeni vor accentua toate problemele europene. „Statele Unite sunt deja în negocieri cu Uniunea Europeană cu privire la „impozitul digital” proiectat, care ascunde un tarif sub acoperire pentru giganții tehnologici din SUA. Rămân de discutat și barierele pentru produsele agricole și sectorul auto. Acordul SUA-China poate dezvălui numeroasele bariere în calea comerțului liber deghizate în cadrul miilor de pagini ale reglementărilor UE. (...) Așa-numitul război comercial cu Republica Populară Chineză a durat doar câteva luni. Următoarea oprire este în Uniunea Europeană”, avertizează economistul spaniol.
Mai grav este că situația politică din Statele Unite face ca un „război” comercial împotriva UE să fie chiar foarte potrivit pentru Donald Trump. Alegerile se apropie și o campanie pe tema faptului că europenii jefuiesc bogățiile Statelor Unite ar putea fi cum nu se poate mai profitabilă.
Recomandările noastre
