În anumite cazuri perioada în care o persoană a făcut ucenicie, a urmat cursurile unei şcoli profesionale sau a făcut practică într-un post anume sunt considerate vechime în muncă, în baza unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Actul care stabilește că perioada în care o persoană a făcut ucenicie, a urmat cursurile unei şcoli profesionale sau a făcut practică într-un post anume sunt considerate vechime în muncă este Decizia ÎCCJ nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015. Aceasta arată și care sunt condiţiile în care ucenicia este considerată vechime în muncă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Practic, Decizia ÎCCJ a venit ca urmare a faptului că nu există, până la momentul respectiv, o practică unitară a instanţelor de judecată care au soluţionat în mod diferit această problemă de drept. Adică, unele instanţe respinseseră cererile de admitere a uceniciei ca vechime în muncă, întrucât petenții nu au dovedit existenţa unui contract de muncă pe perioada respectivă. La sesizarea Avocatului Poporului, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii, a analizat situația și legile în vigoare, și a emis o decizie.
Condițiile stabilite de Înalta Curte
Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 18 din 5 octombrie 2015, perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată şi a urmat cursurile unei şcoli profesionale:
● anterior datei de 1 ianuarie 1949, va fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicii au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale;
● între 1 ianuarie 1949 şi 1 ianuarie 1954, va fi considerată vechime în muncă, indiferent dacă în privinţa ucenicilor a existat obligaţia virării contribuţiilor la fostele case de asigurări sociale, dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale;
● după 1 ianuarie 1954 şi până la 1 aprilie 2001, va fi considerată stagiu de cotizare şi vechime în muncă perioada practicii în producţie.