Evenimentul Zilei > Social > Când pensionarii se întorc la serviciu
Când pensionarii se întorc la serviciu

Când pensionarii se întorc la serviciu

Din ce în ce mai mulţi bătrâni renunţă la statul pe banca din parc pentru a-şi lua o slujbă. Veniturile mici şi excedentul de cerere pe piaţa forţei de muncă îi fac pe aceştia să se întoarcă la o viaţă activă sau să amâne pensionarea. În România, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Foarte mulţi bătrâni aleg să muncească, în diferite domenii, fie să aibă grijă de copii, să asigure paza sau să-şi prelungească contractul de muncă în locul unde au activat înainte de pensionare.

Sociologul Mircea Kivu crede că pentru foarte mulţi oameni, ieşirea la pensie este o ruptură bruscă de un stil de viaţă. „Pentru unii, este greu de suportat. Mulţi sunt deprimaţi, nu vor să stea acasă fără să facă nimic“. Kivu susţine că există două tipuri de motivaţii pentru cei care aleg să se întoarcă la muncă după ce s-au pensionat. „Cea financiară, apare la oameni care au pensia mică şi care încearcă să o compenseze. La extrema cealaltă sunt cei motivaţi să continue din motive profesionale. Ei nu doresc să-şi întrerupă activitatea, şi mă refer aici la medici, profesori universitari. Este vorba de cei care au poziţii în vârful piramidei sociale, oameni care consideră că mai au ceva de spus şi care nu se împacă cu ideea de a sta acasă cu nepoţii“, este de părere sociologul.

În România, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Foarte mulţi bătrâni aleg să muncească, în diferite domenii, fie să aibă grijă de copii, să asigure paza sau să-şi prelungească contractul de muncă în locul unde au activat înainte de pensionare.

 „Pensia e mică“

Bogdan Radu are 75 de ani şi vinde cărţi în centrul Bucureştiului. S-a pensionat de unsprezece ani şi de atunci, în fiecare zi, de luni până vineri, îl găseşti în Piaţa Universităţii, la buticul pe care îl are la Fântâni. „Înainte să ies la pensie am fost inginer constructor, timp 38 de ani. După ce am ieşit la pensie m-am ocupat de vânzarea de cărţi, îmi place literatura, cultura. Am avut cărţile mele, mai iau cărţi de la alte persoane, cu aprobarea primăriei. Pensia e mică, mai trebuia să câştig nişte bani. Cu banii câştigaţi aici plătesc gazele şi întreţinerea“.

Programul lui Bogdan Radu începe dimineaţa la 10.00 şi se termină la ora 18.00, cât durează şi o zi obişnuită de lucru a unui angajat. „Timpul trece: mai citesc o carte, mai vorbesc cu un pasionat de literatură, aranjez cărţile, le păzesc, sunt foarte mulţi care le fură. Nu ştiu ce iau şi le vând la doi bani“. Bătrânul spune că îi place ceea ce face şi că trebuie să-şi consume energia într-un mod plăcut. „Nu e chiar uşor, dar comerţul de carte mai aduce şi nişte cărţi pe care le poţi citi“. El spune că internetul i-a afectat vânzările, iar profitul său nu mai este la fel de mare ca în anii precedenţi. „Se vinde foarte puţin. Lectura dă o oarecare dexteritate în vorbire, noţiuni de gramatică, pe care internetul nu ţi le dă“, completează Bogdan Radu.



„Nu vroiam să uit ceha“

Ileana Ionescu are 76 de ani şi a fost lector la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Străine, unde a predat limba şi literatura cehă. „Am făcut şi istoria teatrului ceh şi dramaturgia cehă. Pentru că s-au redus orele, iar eu nu eram membră de partid, am lucrat cinci ani la Institutul de teorie şi istorie literară George Călinescu, apoi m-am pensionat“.

Deşi este pensionară de 20 de ani, Ileana Ionescu a continuat să lucreze, ocazional, ca translator de limba cehă. „Am lucrat pentru că nu mai aveam cu cine să vorbesc ceha şi nu vroiam să uit această limbă. Plus că mai aflam noutăţi din literatură, ce s-a mai scris. A fost şi motivaţia financiară. La început aveam o pensie mică. De exemplu, televizorul l-am cumpărat după ce am lucrat la o Conferinţă în urmă cu doi ani. Am câştigat patru milioane în două zile, cât era şi pensia mea în acel moment. Eu sunt singură, n-am avut copii, bărbatul mi-a murit, am rude în străinătate“, spune bătrâna. În medie, ea a mers la două-trei conferinţe pe an, care durau câte două-trei zile. O excepţie a fost una în Deltă şi la Lacul Roşu, care a durat o săptămână şi unde a asigurat traducerea în limba cehă pentru o delegaţie străină. Ea spune însă că cel mai greu a fost atunci când a tradus „în cască“: „Când eşti la cască, omul vorbeşte şi uită să se oprească. Românii vorbesc foarte repede şi atunci e greu de tradus“, spune ea.



Contează experienţa

Dr. Petre Prisecaru de la Institutul de Economie Mondială crede că principala cauză a celor care muncesc după ce au îndeplinit vârsta legală este pensia mică. Mai mult, „oamenii nu au pretenţii din punct de vedere financiar. Ei nu cer salarii mari. În plus, contează această experienţă profesională, indiferent de domeniu“.

Prisecaru admite existenţa unei tendinţe în plan european de a prelungi durata vieţii active şi ia în calcul posibilitatea ca acelaşi lucru să se întâmple şi în România. „Probabil că şi la noi, oamenii vor prefera să lucreze“, spune acesta.

În momentul de faţă, numai pe un site de recrutare on-line există 880 de CV-uri ale persoanelor cu vârsta peste 60 de ani. „Pe bestjobs.ro sunt câteva oferte în care se specifică faptul că şi pensionarii pot aplica. În general sunt anunţuri de colaboratori sau consultanţi financiari în domeniul asigurărilor sau colaboratori pentru companii din domeniul Multi Level Marketing“, spune Alexandra Dincă, PR manager Neogen Bestjobs.

BENEFICII


Ce câştigă angajatorul?


>
Forţă de muncă care prezintă deprinderile pe care firma le doreşte.

>
Costuri scăzute de recrutare pe termen scurt sau pentru proiectele de care firma are nevoie.

>
Oameni cu experienţă.

>
Forţă de muncă disponibilă imediat cum firma îi solicită.

>
În unele cazuri, salarii mai mici plătite de firmă.

Ce câştigă pensionarul?


>
Un loc de muncă cu program flexibil.

>
Venit suplimentar.

>
O şansă de a învăţa deprinderi noi şi de a le folosi pe cele pe care deja le posedă.

>
Satisfacţia de a şti că experienţa şi cunoştinţele lor sunt necesare şi apreciate.

>
Stimularea creativităţii şi angajarea lor mentală.

PASIUNE


Dependenţi de muncă


>
În India, un bărbat continuă să muncească de 14 ani după ce s-a pensionat, fără să fie plătit, deşi spune că pensia îi este suficientă pentru un trai decent.

>
Rabindranath Bhadra îşi motivează gestul din dorinţa de a rămâne sănătos.

>
„Se îmbolnăveşte dacă nu munceşte. Odată l-am oprit, dar a devenit depresiv şi a început să prezinte probleme cardiace, aşa că l-am lăsat să se întoarcă la slujba sa de la centrul de sănătate“, a declarat soţia acestuia.

>
Jim Webb este considerat cel mai vârstnic om care lucrează din Marea Britanie.

>
La 104 ani, el continuă să-şi conducă afacerea de horticultură/grădinărit. Fermierul pensionat petrece câteva zile pe săptămână tăind iarba, săpând şi prăşind.

O TENDINŢĂ EUROPEANĂ

Program flexibil şi venit suplimentar

Statisticile indică o tendinţă ascendentă a persoanelor care continuă să lucreze după ce s-au pensionat. În numai un an, numărul vârstnicilor care caută un loc de muncă a crescut, cu 14 procente, spune Sarah Welsted, cofondator al organizaţiei „Lucrători pensionaţi“, din Canada.

Welsted spune că această evoluţie este rezultatul unei schimbări de percepţie, atât a bătrânilor care doresc să lucreze cât şi a societăţii. „Mai puţin de 20% dintre ei doresc să lucreze din motive financiare, aşa că astăzi foarte mulţi pensionari se întorc la lucru doar pentru că aşa doresc“, mai adaugă cofondatorul de la „Lucrători pensionaţi“.

Recrutarea şi pregătirea unor noi angajaţi de către o companie poate fi costisitoare şi necesită timp. În plus, este mult mai uşor să găseşti un pensionar dispus să lucreze pe o perioadă de timp determinată.

Recrutare on-line

În condiţiile în care piaţa muncii a început să se confrunte cu un excedent de cerere, companiile au început să angajeze şi oameni în vârstă. „Sunt mai mulţi bătrâni care aleg să rămână în câmpul muncii decât tineri care intră pe piaţă. Angajatorii care au angajat bătrâni, au realizat că aceştia au abilităţile pe care le doresc, dar şi experienţă. Pur şi simplu nu-i mai pot omite“, precizează Welsted. Companiile au adesea nevoie de priceperea acestora pentru o perioadă de timp bine determinată, pentru un anumit proiect.

Oamenii în vârstă sunt căutaţi în toate domeniile şi pentru toate nivelurile de carieră. Cercetătorii de la firma de consultanţă germană „Kienbaum“ spun că micile companii prelungesc, în mod obişnuit, contractele angajaţilor cu vârstă de pensionare, pentru a-i păstra pentru anumite proiecte ale firmei.

„Pentru pensionari, o slujbă part-time este o ocazie de a fi conectat cu societatea şi comunitatea“, spune Sarah Welsted. Unul dintre miturile privind bătrânii care muncesc este acela că vârstnicii nu ştiu să folosească computerul. Conform unui sondaj efectuat în Canada, cel puţin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani folosesc cel puţin un site web ca sursă principală de a-şi găsi un loc de muncă.

Un program stabilit

Chester Dods’ are 71 de ani şi, timp de 25 de ani, a lucrat la poliţia din Honolulu, departamentul investigaţii criminale. Totuşi, chiar şi după ce a ieşit la pensie, el a continuat să vină la muncă şi nu crede că va renunţa curând. „Iubesc munca. Este un sentiment plăcut, să te trezeşti dimineaţa şi să ai un program stabilit“, spune acesta. Potrivit Revistei „Business Week“, mulţi pensionari aleg să muncească pentru sentimentul de recunoaştere pe care munca îl conferă, iar cercetătorii cred că persoanele în vârstă pot fi un factor important atunci când vine vorba de competitivitate.

Potrivit unui studiu efectuat de Manpower, mai mult de jumătate dintre angajaţi (60%) ar accepta să lucreze şi după vârsta de pensionare, dacă programul ar fi flexibil. „Marea dorinţă este de a fi productiv. Oamenii care se pensionează astăzi sunt mai sănătoşi, mai bine educaţi şi mai energici decât au fost vreodată“, susţine Phyllis Moen, profesor de sociologie american. Pensionarii doresc program flexibil, contact social, iar alţii un venit suplimentar la pensia pe care o au. Cercetătorii susţin că, dacă bărbaţii aleg să muncească până la o vârstă înaintată, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre femei. „După ce au muncit o viaţă întreagă şi au avut o a doua slujbă fulltime acasă, este puţin probabil ca ele să dorească să muncească în continuare“, mai adaugă sociologul.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: