Paştele, cea mai mare sărbătoare a creștinilor, este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Floriile şi Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.

Paștele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. Anul acesta, ortodocșii vor sărbători Paștele în 24 aprilie, iar cel Catolic este sărbătorit pe data de 17 aprilie.

De la sfârșitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.

Când sunt Floriile Ortodoxe și Floriile Catolice

Floriile la ortodocși vor avea loc duminică, 17 aprilie, iar Floriile catolice vor fi în ziua de duminică, 10 aprilie. Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții şi a sacrificiului.

Totdeauna Floriile sunt sărbătorite cu o săptămână înainte de Paște. Duminica Floriilor semnifică intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.

Rusaliile, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este celebrată la 10 zile de la Înălțarea Domnului şi la 50 de zile de la Învierea Domnului, de aceea sărbătoarea se mai numeşte şi Cincizecimea.

Când începe postul Paştelui în 2022

Postul Paştelui, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni.

Postul Paștelui va începe luni, 7 martie 2022, și are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, iar la catolici, Postul Mare ține din 28 februarie până pe 16 aprilie.

Lăsata Secului de carne pentru Postul Mare al Paştelui va fi duminică, 6 martie

Cu o săptămână înainte de începerea Postului Paștelui, credincioșii au voie să consume brânză, ouă și lapte. Aceasta se mai numește și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă. În postul Paştelui credincioșii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. De asemenea, în postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

Pe parcursul întregului post există anumite zile în care se poate mâncă peşte, numită şi  dezlegarea la pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui. În postul Paştelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. De asemenea, nu se cântă și nu se dansează.

De ce Paștele Ortodox și Paștele Catolic se sărbătoresc la date diferite

Două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină, stau la baza calculării datei la care creștinii sărbătoresc Paștele. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt, scrie doxologia.ro.