Cinci fonduri de investiții cu sediul în SUA dețin o pondere semnificativă în acționariatul companiei miniere Gabriel Resources. Împreună, aceste fonduri controlează mai mult de 70% din acțiunile firmei canadiene, care este inițiatoarea proiectului Roșia Montană din județul Alba.

Cine sunt investitorii din spatele Gabriel Resources, firma canadiană care ar putea primi miliarde de dolari din partea României pentru proiectul Roșia Montană?

Cine ar putea încasa miliardele pentru Roșia Montană

În total, cele cinci fonduri de investiții din SUA dețin 0,39% din acțiunile companiei canadiene, potrivit Adevarul.

Beneficiarii acționarilor acestor cinci fonduri ar putea primi compensații în cazul unui verdict favorabil României în procesul de la tribunalul ICSID al Băncii Mondiale. Verdictul ar putea fi anunțat vineri, 9 februarie 2024.

După dezbaterile și controversele din România, acțiunile Gabriel Resources au crescut cu aproximativ 40% în cele șase zile de tranzacționare la bursa din Toronto, generând un câștig de peste 200 de milioane de dolari canadieni. În spațiul public din România se speculează că verdictul ar putea obliga țara să plătească o sumă de cel puțin 2 miliarde de euro pentru neavizarea proiectului minier din Munții Apuseni.

Compania minieră a inițiat acțiunea în 2015 la tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Active de peste 10 miliarde de dolari

Potrivit informațiilor publice disponibile pe site-ul Gabriel Resources, cel mai important acționar al companiei este fondul Kopernik Global Investors, deținând 17,11% din acțiuni și fiind în totalitate deținut de angajați. Acest fond a fost înființat în iulie 2013 de către Dave Iben, membru director, fondator și director de investiții. Kopernik Global Investors are 42 de angajați, administrează aproximativ 6 miliarde de dolari și își are sediul în Tampa, Florida, SUA. El ar putea fi unul dintre acționarii care ar putea beneficia de banii de la Roșia Montană.

Pe locul doi ca importanță se află Tenor Capital Management, care deține un pachet de 16,73% din acțiuni. Acest fond funcționează ca o societate de administrare a investițiilor, având sediul în New York și administrând un portofoliu de aproximativ 4,1 miliarde de dolari.

Electrum Global Holdings, deținătorul a 13,25% din acțiuni, are sediul în New York și a fost fondat și condus de Thomas S. Kaplan, un antreprenor și investitor în domeniul resurselor naturale, specializat în investiții „strategice”, în principal în domeniul metalelor prețioase. Grupul pe care îl reprezintă administrează plasamente de investiții în valoare de 1,7 miliarde de dolari.

Paulson & Co. Inc. deține o participație de 12,46% la capitalul companiei canadiene. Cu sediul în New York, este specializat în „fuziuni globale, arbitraj de evenimente și strategii de credit”. Firma a devenit cunoscută după pariul său de mare succes împotriva pieței creditelor ipotecare subprime în 2007, iar portofoliul său curent valorează aproximativ 1,2 miliarde de dolari.

Ultimul acționar semnificativ este The Baupost Group, LLC, cu o cotă de 10,84%. Fondul este unul speculativ, fondat în 1982, și este considerat unul dintre cei mai mari investitori speculativi din lume, având un portofoliu de investiții evaluat la 5,2 miliarde de dolari.

Cazul Roșia Montană. Când vom primi decizia instanței de la Washington

Decizia Tribunalului de Arbitraj de la Washington cu privire la Roșia Montană nu trebuie să fie neapărat luată pe 10 februarie. Există și un alt termen, conform procedurii. Și banii ceruți de compania canadiană nu vor începe să fie plătiți imediat, dacă asta va decide Tribunalul.

Tribunalul de Arbitraj trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Procedura mai prevede că instanței i se permite să solicite un termen suplimentar de 60 de zile, în cazul în care nu poate redacta hotărârea în intervalul de timp stabilit. Dacă nu se va apela la acest termen suplimentar, se așteaptă ca pe 10 februarie să fie pronunțată decizia finală.

În cadrul procesului, compania Gabriel Resources a solicitat României despăgubiri totale de 6,5 miliarde de dolari, adăugând și dobânda, deși suma inițială a fost de 4,2 miliarde. Avocații angajați de România pentru a lupta în acest proces au făcut multiple comunicări către guvernele noastre, care s-au succedat din anul 2016 încoace, avertizând că există mari șanse să pierdem procesul deschis la Washington. Au subliniat faptul că "Gabriel Resources", compania canadiană, a intentat proces României după ce au apărut informații despre introducerea zonei aurifere de la Roșia Montană în patrimoniul internațional UNESCO, ceea ce însemna stoparea oricăror negocieri.

Există surse care afirmă acum că România ar putea plăti două miliarde de dolari în despăgubiri. Vom vedea dacă aceasta va fi suma stabilită.