Pentru sângele de care depind vieţile a mii de bolnavi aflaţi în aşteptarea unor operaţii sau a tinerilor cu talasemie care nu pot supravieţui decât cu transfuzii se duce o luptă de gherilă cu sărăcia şi lipsa unei culturi a donării benevole. Donatori există, însă mulţi sunt prea bolnavi pentru ca sângele să şi poată fi folosit.

Statisticile ne plaseză pe penultimul loc în Europa la donarea de sânge neremunerată, după Albania: doar 2% dintre românii care donează o fac benevol. Date recente ale Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile arată că suntem pe primul loc la prevalenţa hepatitei C în rândul donatorilor "debutanţi" şi fruntaşi, alături de bulgari, în ceea ce priveşte donatorii cu hepatită B.

Donare la gura de metrou

Pe o vreme mohorâtă, un grup de medici şi asistenţi inimoşi au plecat cu o caravană mobilă în căutarea de donatori de sânge benevoli, în cadrul unei campanii organizate în parteneriat cu Petrom şi cu Institutul Naţional de Hematologie. Prima oprire: piaţa Charles de Gaulle.

Se lucrează organizat, în circuit. La gura de metrou se împart fluturaşi prin care bucureştenii sunt îndemnaţi să doneze, în timp ce în perimetrul autocarului puţinii trecători sunt recrutaţi politicos de doi asistenţi. Cine se lasă convins e invitat în autocarul compartimentat, unde mai întâi îşi spun istoricul medical. Cine trece de "interviu" e trimis în următoarea cameră pentru măsurarea tensiunii arteriale.

Urmează recoltarea sângelui, un moment de odihnă, după care se poate pleca. "Dacă donatorii nu vin la noi, vorbesc despre acei donatori care nu vin regulat, venim noi la ei. Ne plimbăm cu autocarul prin oraş, vrem să atragem atenţia, să arătăm că existăm. Cu această ocazie, colectăm şi sânge. Nu colectarea în sine e scopul, suntem conştienţi de condiţii, ci mai ales popularizarea actului donării neremunerat", zice Doina Goşa, şefa Centrului de Transfuzii Bu cureşti.

Sângele, ca mică afacere

Dacă la centrele mobile bătea vântul, la Centrul de Transfuzie mulţimea rula la flux continuu. Aici, donatul sângelui a devenit o mică afacere. Trebuie doar să fie sănătoşi sau "aparent" sănătoşi, pentru că nu pot fi controlaţi pe loc "la sânge". Se perindă de la tineri "gelaţi" până la bătrâni aliniaţi pe bănci ca la şezătoare.

Se împart în două mari categorii: obişnuiţii locului, care se lasă "corupţi" de cei care au rude prin spitale ce au nevoie de sânge, dar nu pot dona ori le e frică, şi "donatorii de ocazie". Primii merg la sigur, cunosc procedurile, ştiu pe de rost chestionarele şi holurile centrului. "Mergeţi prima dată sus cu buletinul, va înregistrează, apoi sus la analize. Dacă sunt bune, vă trimit la donare. Haideţi cu mine, vă arăt eu", se oferă un donator "vechi de meserie".

Pe lângă "cunoscuţii locului" vin şi cei aflaţi la ananghie, cu rude în spital. "Am donat doar 200 ml, mai mult n-am putut că mi-a venit ameţeală", povesteşte un tânăr de vreo 20 de ani prietenilor care îl însoţeau. Mulţi admit că sunt nevoiţi ca la două-trei luni să revină pentru "bruma" de bonuri de masă cu care să asigure masa întregii familii pe-o zi.

Nimeni nu a auzit de centrele mobile unde se donează sânge. "Ce, parcă aici îţi dau nu ştiu câţi bani?", se revoltă o femei care aştepta "să fie strigată". Totuşi, mai bine mai puţin decât deloc, gândeşte o donatoare, mamă a trei copiii, rămasă fără bani.

CAMPANIE

Centre mobile pentru colectarea de sânge

În nouă oraşe din ţară vor fi amplasate centre mobile pentru donarea de sânge. Donatorii sunt aşteptaţi cu actul de identitate în următoarele locuri:

  • Bucureşti: 21-22.10: str. Polizu, nr. 58-60, 8.00-14.00; 25-26.10: sediul Petrom, str. Dimitrie Pompeiu, nr. 6A, 8.00-14.00; 27.10; Parcul Obor, 8.00-14.00; 28.10: Bd. Magheru, la ieşirea de la metrou. 29.10: Piaţa Universităţii, lângă Teatrul Naţional Bucureşti.
  • Timişoara: 18-19.10: Sediul Petrom , str. Marin Luther, nr. 2, 9.00-14.00; 20.10: Piaţa Operei.
  • Moineşti: 20-21.10: Sediul Petrom, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 92, 9.00-14.00.

  • Bacău: 25-26.10: Parcare Hotel Moldova, 8.00-14.00.

  • Oradea: 28-29.10: Piaţa Unirii. Craiova: 2-5.11: Hotel Parc.
  • Constanţa: 3-4.11: Sediul Petrom Petromar, Poarta 5, Incinta Port; 5.11: Teatrul de Operetă.
  • Ploieşti: 8-11.11: Sediul Petrom, Piaţa Eroilor, nr. 1A, 9.00-14.00.


STATISTICI EUROPENE

Cei mai mulţi donatori cu hepatită din UE

România are cea mai mare prevalenţă din Europa a virusului hepatitei C şi e la acelaşi nivel cu Bulgaria în privinţa hepatitei B în rândul donatorilor de butanţi, conform unui ra port recent al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile.

Două milioane de români cu hepatita B şi C

Doina Goşa, directoarea Cen trului de Transfuzie Sanguină din Bucureşti, deplânge lipsa donatorilor constanţi asupra cărora să aibă control deplin. "Calitatea sângelui recoltat este proastă, astfel că o mare parte rămâne nefolosită. Nevoia îi de termină pe cei care vin să doneze să completeze greşit chestionarul despre starea de sănătate, pentru a beneficia de pu ţinele avantaje materiale: bonuri de masă, 50% reducere la abonamentul pentru transport în comun, o zi liberă la serviciu, plus un set complet de analize şi investigaţii gratuite", explică ea.

În final, sângele recoltat de la donatori acoperă doar 50- 60% din cererea totală.

Medicii explică prevalenţa mare a virusurilor B şi C la donatori şi prin faptul că răspândirea acestora se face foarte uşor, în special prin cabinetele stomatologice care fac doar sterilizări "la rece" ale instrumentelor. Cum virusurile B şi C s-au răspândit masiv în anii ’90 în spitale, acum numărul românilor cu hepatite B sau C a ajuns la circa două milioane, estimează experţii.

Donatorii cu diverse boli internaţi în spitale pot fi însă controlaţi. "Avem o bază de date informatizată, a donatorilor care suferă sau au suferit de boli precum tuberculoză, sifilis, epilepsie etc., primite de la spitale. Totuşi, nu putem să corectăm în totalitate fenomenul. Există mii de microbi care nu pot fi testaţi pe moment", explică specialistul Goşa.

Dacă acest fenomen nu poate fi controlat în totalitate, calitatea sângelui recoltat este amănunţit testată. "Analizele se fac la două laboratoare diferite, prin opt metode (opt reactivi). Dacă rezultatele analizelor nu coincid, nu se aprobă sângele. În plus, dacă analizele donatorilor nu sunt bune, noi îi anunţăm în scris şi îi testăm timp de şase luni", adaugă aceasta.

Prevalenţa hepatitei C în rândul donatorilor