În cadrul campaniei „Uite pentru ce îți cere votul”, „Evenimentul Zilei vă prezintă principalele puncte din programele politice ale aspiranților la fotoliul de președinte, pornind de la temele cele mai importante: justiție, economie și politică externă.

Propaganda preziden țiabilului PSD, Victor Ponta, centrată pe „mândria de a fi român” și „marea unire” ține loc de propuneri concrete în privința creșterii economice, a luptei anticorupție sau a politicii externe. La o lectură atentă, programul său arată ca o înșiruire de generalități care ar urma să ducă la un trai mai bun și să transforme România într-un lider regional. Deși președintele are ca atribut esențial politica externă, acest domeniu nici măcar nu este tratat într-un capitol separat al documentului, fiind sintetizat într-un paragraf plin de bune intenții și gol de conținut.

Justiția. Sub sloganul „Dreptate până la capăt”, în timp ce anchete penale sunt blocate sau tergiversate în Parlament, Victor Ponta le vorbește românilor despre consolidarea statului de drept. „Nimeni nu mai poate fi deasupra legii toate anchetele începute cu privire la neregulile din ultimii 10 ani trebuie să fie finalizate cu răspunsuri din partea instituțiilor statului”, se arată în programul politic al social-democratului. La ultimele voturi privind urmărirea penală a unor deputați acuzați de corupție, premierul a lipsit, fiind în turneu electoral. În același timp, el a refuzat să spună cum va vota solicitarea de arestare a deputatului Viorel Hrebenciuc.

Va menține cota unică

Economia. Premierul se laudă că a majorat salariile și pensiile și le promite românilor că nu vor mai avea parte de austeritate. Obiectivul enunțat este acela de a menține creșterea economică de peste 3% și de a deveni astfel „economia de top a Europei de Est”. Ponta spune că va menține cota unică, va diminua taxele și birocrația fiscală, deși numai în 2014 guvernul a fost criticat pentru introducerea a 36 de noi taxe. România ar trebui să redevină “Grânarul Europei”, dar și hub tehnologic, prin dezvoltarea industriei IT. Cel mai important obiectiv ar fi însă acela de a ajunge lider regional în domeniul energetic. Prezidențiabilul nu precizează nimic despre proiecte controversate cum ar fi cel al exploatării gazelor de șist.

Politica externă.Social-democratul pledează pentru o politică „pragmatică”, enumerând succint consolidarea parteneriatelor euro-atlantice (în special cu SUA), susținerea integrării Republicii Moldova în UE, dar și întărirea relațiilor cu state puternice din zonă (Polonia și Turcia).

Ce poate face președintele

Principalele atribuții ale președintelui, potrivit Constituției, sunt legate de desemnarea candidatului pentru funcția de premier, numirea și revocarea miniștrilor, la propunerea premierului, convocarea referendumului, numirea șefiilor de servicii secrete și semnarea decretelor de grașiere. Președintele este șeful armatei și reprezintă statul în relațiile de politică externă, iar în acest sens semnează tratate internaționale, numește și recheamă ambasadorii. Alte atribuții:

● Îndeplinește rolul de mediator

● Poate consulta Guvernul cu privire la problemle importante

● Poate participa și prezida ședințele de Guvern

● Adresează mesaje Parlamentului

● Poate dizolva Parlamentul, numai după consultarea președinților celor două Camere, a liderilor de grup și numai dacă acesta nu a dat votul de încredere Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare

● Încuviințează urmărirea penală a membrilor guvernului care nu au și calitatea de parlamentar

Gafe și controverse

În încercarea de a câștiga voturi din afara bazinului electoral tradițional al PSD și de a își îmbunătăți imaginea, Victor Ponta declara recent că a votat la Președinție cu reprezentanții dreptei.

Astfel, când Ion Iliescu câștiga alegerile cu peste 80%, iar societatea românească era măcinată de tensiuni și mineriade, Victor Ponta susține că a votat cu liderul țărănist Ion Rațiu, iar apoi cu Emil Constantinescu, candidatul Conveției Democrate din România. Iar la alegerile din 2009, în calitate de șef de campanie al lui Mircea Geoană, Ponta a dezvăluit, anul acesta, că nu a votat cu acesta, ci cu liberalul Crin Antonescu.

Acum, în plină campanie pentru Președințe, Victor Ponta flirtează din nou cu electoratul din zona dreptei, mai exact cu suporterii ideii de monarhie. El le promite că va convoca referendum pentru forma de guvernământ, cu toate că, Legea fundamentală prevede clar că aceasta nu poate face obiectul revizuirii. Ponta s-a mai făcut remarcat prin declarațiile controversate referitoare la regimul Băsescu pe care îl compara cu regimul nazist, militând pentru „debăsificarea” societății. El a lansat un atac dur la adresa „intelectualilor” reuniți în jurul actualului președinte, pe care i-a catalogat, de asemenea, fasciști. La câteva luni distanță, același Ponta i-a urat succes și „La mulți ani” unuia dintre cei pe care îi atacase: scriitorul Mircea Cărtărescu.

Alte două episoade sunt menite să îi aducă bile negre candidatului PSD. Un prim incident este cel legat de inundațiile din Teleorman, unde premierul a fost surprins adresândui- se ministrului Apelor,  Doina Pană, cu apelativul „fă”. Cel de-al doilea moment se referă la înregistrarea consultărilor de la Palatul Cotroceni, pe tema reducerii contribuțiilor la asigurările sociale. Imaginile arată un premier complet depășit de problemele fiscale.

Susținătorii premierului

De când s-a instalat la Palatul Victoria, premierul a încercat să atragă de partea sa mai multe personalități din zona culturii sau a sportului. Atleta Gabriela Szabo a fost numită ministru al Tineretului și Sportului, în timp ce actorul Bogdan Stanoevici a fost desemnat ministru pentru românii de pretutindeni.

Iurie Leancă, prezent la lansare

Susținerea care a stârnit însă cel mai mare scandal a venit din partea seniorului Radu Beligan, actorul prezentând un mesaj cu ocazia lansării candidaturii liderului PSD la președinție, eveniment care a avut loc chiar de ziua de naștere a premierului, pe stadionul Arena Națională.

„Îl susțin pe Victor Ponta, pentru că țara asta are nevoie de un Președinte tânăr și energic!”, spunea actorul Radu Beligan, în mesajul video difuzat la lansare.

Intervenția sa a stârnit mai multe critici, inclusiv din partea comunității actorilor, dar cel mai vocal a fost scriitorul Andrei Pleșu, cel care, la rândul său, fusese catalogat de PSD drept unul dintre „intelectualii lui Băsescu”.

Candidatura lui Ponta a mai beneficiat și de susținerea premierului moldovean, Iurie Leancă, care a și participat la lansarea candidaturii, în pofida oricăror cutume ale diplomației.

Socialiștii europeni Martin Schulz (președintele Parlamentului European și Sigmar Gabirel (vicecancelarul Germaniei) s-au mai numărat printre suporterii lui Ponta. La fel medicul Irinel Popescu, fotbalistul Helmut Duckadam și artistul plastic Sorin Ilfoveanu.

Cititorii „Evenimentului zilei” pot comenta ofertele electorale ale candidaților prezentați în cadrul campaniei „Uite, pentru ce îți cere votul!” la tel. 021.202.20.00 sau pe adresa officeredactie@evz.ro