Campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 a început vineri, 25 octombrie, la miezul nopții. Aproape o lună cei 14 candidați pentru Cotroceni vor căuta să convingă alegătorii că sunt cei mai buni.

Startul cursei electorale este tocmai potrivit pentru a rememora istoria alegerilor prezidențiale începând cu anul 1990. Alegerile din Duminica Orbului, așa cum au fost numite, l-au impus pe Ion Iliescu, care a obținut peste 85% din voturi.

Campania pentru alegerile din 1990

Anul 1990 a fost primul în care s-au ținut alegeri democratice după o lungă perioadă de dictatură. Românii, proaspăt ieșiți din comunism, erau temători față de ce urma, de viitor, și, drept urmare, foarte sensibili la propagandă și manipulări. Iar cei instalați la conducerea țării au avut grijă să le alimenteze temerile și să profite în campania prezidențială.

Oamenii erau fericiți că scăpaseră de Nicolae Ceaușescu, că aveau program de televiziune non-stop și că găseau, în magazine, produse pe care altă dată le obțineau pe sub mână. Pentru foarte mulți era suficient. În acest context, comuniștii de la conducere le alimentau temerile invocând „nenorocirile” capitalismului democratic: șomaj, sărăcie, abuzuri etc. Toate erau promovate prin TVR care lucra în favoarea lui Ion Iliescu și a FSN.

Liderii politici ai partidelor istorice erau demonizați, fiind prezentați drept exponenți ai unui regim trecut, lacomi și hrăpăreți, care voiau să pună mâna pe biața țărișoară. Manipulările erau favorizate și de faptul că parte dintre aceștia, precum Ion Rațiu sau Radu Câmpeanu, veneau din exil. Alții, precum Corneliu Coposu, Ticu Dumitrescu, Ion Diaconescu, Mircea Ionescu Quitus sau Sergiu Cunescu, erau prea puțini cunoscuți.

În acest context, în cele câteva luni de la Revoluția din decembrie 1989 și Duminica Orbului, în care au au avut loc alegerile, atmosfera a fost pregătită cu atenție. Iar campania împotriva Opoziției a avut succes. Aparițiile liderilor partidelor nou înființate, PNȚCD, PNL sau PSDR, erau combătute cu uriașe manifestații ale oamenilor muncii. În cadrul acestor mitinguri era promovată imaginea „eroului” Ion Iliescu.

„N-ați mâncat salam cu soia” și „Moarte lui Coposu”

Campania prezidențială pentru alegerile din 20 mai 1990 a început mult mai devreme, cam din ianuarie, când Ion Iliescu și-a anunțat intenția de a candida la președinție. Așa cum arătam mai sus imaginea lui Ion Iliescu ca salvator al României, era forjată în ample manifestații muncitorești. Oamenii, speriați de „amenințarea capitalismului”, nu-și dădeau seama că, în realitate, erau victimele unei manipulări în masă.

Cronologic, campania politică a început pe 23 ianuarie. A fost momentul când Ion Iliescu, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a anunţat că va intra în campanie. În replică, PNȚCD, PNL și PSDR au anunțat un miting anti-FSN, pe 29 ianuarie. Corneliu Coposu, liderul de facto al Opoziției  considera că foștii comuniști n-ar trebui să intre în alegeri decât dacă renunță la guvernare. El propunea un guvern de tehnocrați.

Manifestaţia anti-FSN milita pentru alegeri libere şi corecte. Liderii opoziției considerau că Ion Iliescu și Frontul nu puteau organiza un astfel de scrutin. Manifestația a fost deturnată, însă, de FSN. Au fost convocați indivizi înarmați cu răngi, bâte și topoare care, „indignați” au acuzat o lovitură de stat. Era tot o formă de manipulare pusă la cale de Iliescu și tovarășii. Agitatorii au mers până la a cere moartea liderilor Opoziției.

Vechile sloganuri și lozinci comuniste au fost îmbrăcate într-o nouă formă, dar în esență spuneau același lucru: ce vine din Occident este rău. Așa au apărut, lansate de „oameni de bine”, sloganuri dintre cele mai pitorești: „Nu ne vindem țara”; „N-ați mâncat salam cu soia”; „Noi muncim, nu gândim”; „Moarte intelectualilor!“.

Campania cu Iliescu apare, soarele răsare

Primele alegeri prezidențiale, din 1990, au avut loc în aceste condiții. Campania s-a derulat într-o atmosferă tensionată. vând scena publică pregătită, rezultatul alegerilor era ușor de anticipat. Nimeni nu se îndoia că victoria va fi a FSN și a lui Ion Iliescu. Fostul lider comunist era văzut ca un salvator al țării, un președinte care va face trecerea de la comunismul întunecat către socialismul luminat. De aici și lozinca scandată la manifestațiile FSN: „Iliescu apare, soarele răsare”.

Alegerile prezidențiale au fost programate pentru 20 mai 1990, Duminica Orbului, conform calendarului ortodox. Ironic, numele s-a potrivit ca mănușă cu ceea ce a urmat. Ion Rațiu, din partea PNȚ-CD, a candidat cu sloganul „Votaţi Ion Raţiu, omul în care puteţi avea încredere”. Din partea PNL s-a înscris Radu Câmpeanu, politician venit, de asemenea, din Occident. Înfierați de propagandă, nici unul nu era considerat potrivit să conducă țara. Aceasta deoarece nu mâncaseră „salam cu soia”.

Celor doi li se opunea Ion Iliescu, venit din rândurile Partidului Comunist, care promitea stabilitate. De altfel, acesta a candidat sub sloganul „Pentru liniştea noastră”. Iar în afișe poza zâmbitor, familiar, cu sacoul scos, dând impresia de calm. Iar românii au avut încredere că, după 40 de ani de lipsuri vor urma vremuri liniștite, de prosperitate.

Ion Iliescu a obținut, în Duminica Orbului, 12.232.498 voturi, adică 85,07%. Mandatul său nu a fost deloc liniștit, așa cum promitea ci, dimpotrivă. Au urmat mineriadele, prăbușirea economică, ruptura de Petre Roman, depărtarea de Occidentul democratic.