După scandalul rețetelor false, în vizorul DNA a intrat acum fenomenul licitațiilor trucate din spitale. Vizate sunt inclusiv achizițiile pentru dotarea mai multor maternități, program cu bani de la Banca Mondială. În același timp, spitalele private concurează cu succes cu cele din Vest, reușind să atragă străini, care le preferă pentru prețurile mai mici decât în țările lor.

Ministerul Sănătății și câteva spitale din București au fost călcate, ieri-dimineață, de procurorii DNA, care suspectează o fraudă de amploare la achiziții publice. Vizați sunt mai mulți directori care ar fi organizat licitații, dar și trei firme care ar fi câștigat contracte la prețuri supraevaluate. În atenția procurorilor au intrat și programele prin care au fost modernizate secțiile de neonatologie ale unor spitale, printre care Polizu, Cantacuzino și Pantelimon, derulate prin fonduri de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții.

Alături de rețetele false, frauda la achiziții în spitale reprezintă o „bubă” mai veche a sistemului sanitar.

Medici renumiți, în comisii

În perioada 2007-2008, România a derulat un program în valoare de 80 de milioane de euro pentru dotarea, reabilitatea și modernizarea mai multor maternități din România. DNA suspectează că aparatura ar fi fost cumpărată la prețuri mai mari decât cele ale pieței, iar contractul ar fi fost atribuit unei firme olandeze. Prejudiciul ar fi de ordinul milioanelor de euro.

Vizați sunt mai mulți funcționari publici din cadrul Ministerului Sănătății, dar și unii medici „de renume”, care ar fi fost cooptați în comisiile de atribuire ale contractelor tocmai „pentru a da greutate deciziilor care se luau”, au declarat surse judiciare, pentru mediafax.ro. Medicii și funcționarii ar fi fost recompensați apoi cu bunuri și servicii de către societate.

Șeful Clinicii de Neonatologie a Spitalului Cantacuzino, dr. Adrian Crăciun, a fost chemat, luni dimineață, la serviciu, pentru a fi prezent la percheziții. Oamenii legii au ridicat o serie de documente, precum și computerul acestuia. „Anchetatorii ne-au precizat că nu au venit pentru probleme care vizează Spitalul Cantacuzino, ci strict programul de neonatologie”, a declarat managerul de la „Cantacuzino”, medicul Iulian Brezean.

În prezent, în cauză se efectuează urmărirea penală „prin raportare strict la fapte”, și nu față de vreo persoană. Ancheta DNA este făcută în colaborare cu autorități din Marea Britanie și Olanda, dar și a inspectorilor din cadrul Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene, DLAF.

Guvernul se laudă la Bruxelles cu licitațiile!

Fraudele la achizițiile publice din spitale ar putea fi combătute prin licitații centralizate, un proiect despre care se vorbește de ani de zile, dar care a fost amânat în mod constant din motivele expuse mai sus. „Problema de fond este că deși avem o legislație care desemnează Ministerul Sănătății ca autoritate centrală în organizarea de achiziții publice din 2012, această sarcină a fost evitată pentru că a existat permanent tentația unor licitații trucate, iar azi avem dovada clară de ce nu se dorește acest lucru”, spune Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate, din cadrul Societății Academice Române.

Problema în cazul licitațiilor centralizate este faptul că ar exista „un singur câștigător mare și mai mulți pierzători individuali, pe când micro-licitațiile organizate de unitățile sanitare presupun ca fiecare mic furnizor să își găsească un client”, mai spune expertul. Paradoxal, Guvernul se laudă la Bruxelles cu reforma din domeniul licitațiilor. „Acum două săptămâni, Guvernul a trimis un Plan Național de Reformă către comunitatea europeană, iar la capitolul sănătate a trecut la realizări licitațiile centralizate, ceea ce nu este adevărat. S-au făcut doar două, pentru benzină și ambulanțe, și a mai fost încercare, pentru stenturi”, conchide Paveliu.

Străinii vin în țara noastră să slăbească și să întinerească

Sistemul medical privat, mai puțin afectat de corupție, atrage anual mii de „turiști”. Faimosul tratament cu Gerovital al Anei Aslan, operațiile pentru obezitate și cele ortopedice reprezintă atuurile României în lupta pentru atragerea străinilor. Serviciile stomatologice și operațiile estetice sunt deja foarte căutate, datorită prețurilor de două-trei ori mai mici decât în Vest. Turismul medical, deși la început, compensează partea mai puțin frumoasă a sistemului nostru sanitar, dezvăluită de nenumăratele scandaluri din ultima vreme. România ar putea câștiga aproape jumătate de milion de euro anual, dacă ar reuși să scape de eticheta de țară cu sistemul medical la pământ. Directiva 24, ce le permite cetățenilor europeni să se trateze oriunde în UE, pe banii fondului de asigurări, ar putea fi o oportunitate extraordinară ca să atragem străini la tratament, mai ales pe partea de servicii medicale pentru care în Occident se creează liste de așteptare mari.

Țara noastră ar putea atrage însă pacienți, mai ales pe partea de servicii neacoperite de asigurări – stomatologie, chirurgie estetică, operații de obezitate – unde s-au făcut investiții mai mari ca în Occident, iar prețurile sunt de până la trei ori mai mici. Tratamentul cu Gerovital al Anei Aslan, devenit brand de țară, „i-a vrăjit” pe asiatici.

Operațiile de ochi, cerute la export

Peste 70.000 de pacienți străini s-au tratat în România între 2013 și 2014. Prin tradiție, cele mai căutate servicii au fost cele stomatologice (32%) și estetice (42%). Cele mai cerute servicii stomatologice sunt, în general, implanturile dentare, coroanele ceramice, albirea sau obturațiile de canal, iar pe partea de estetică – măririle de sâni, rinoplastiile și liposucțiile.

„În general, sunt străini din Vest care preferă România pentru că pe această zonă s-au făcut investiții mai mari, iar prețurile sunt de trei ori mai mici”, ne-a declarat Constantin Alexandru, președintele Asociației Române de Turism Medical. Serviciile oftalmologice, în special operațiile cu laser, au potențial de creștere pe partea de turism medical. „Anual, avem numeroși pacienți străini, iar cele mai solicitate operații sunt cele cu laser. Prețurile sunt cu aproximativ 50% mai mici decât în străinătate, iar din punct de vedere al tehnologiei, cu siguranță putem concura cu spitalele din Occident”, spune Raluca Taga, reprezentant ul unui spital privat de oftalologie din București.

Kilograme „topite” chirurgical

Directiva 24 ar putea aduce străini și pe partea de servicii decontate de asigurări, dar pentru care în Occident se crează liste de așteptare interminabile. „De exemplu, intervențiile ortopedice - înlocuire de șold, protezare de șold. În sistemul britanic, se așteaptă și un an pentru o protezare”, mai spune președintele ARTM.

Și chirurgia bariatrică ar putea fi exploatată, având în vedere că operațiile „pentru slăbit” sunt de două ori mai ieftine la noi. Până acum, s-au înghesuit mai mult românii din străinătate. „Suntem pregătiți pentru turism medical datorită celor două acreditări care atestă nivelul înalt de performanță în chirurgia metabolică: acreditarea din partea forului european și pe cea din SUA. Acestea certifică faptul că orice străin se poate opera la centrul nostru și, totodată, va putea fi urmărit postoperator la un centru de la el”, explică Ana Maria Pascu, directorul de dezvoltare al unui spital specializat pe chirurgie bariatrică. Pentru a atrage mai mulți străini, unitatea medicală a început să se promoveze la târgurile de turism medical.

În cazul operațiilor de neurochirurgie, deși prețurile sunt de opt ori mai mici decâ în Vest, companiile de asigurări nu prea au contracte cu spitalele românești. În România, a fost deschis recent un institut specializat pe neurochirurgie, cu rezultate superioare celor din Vest.

Japonezii, atrași de tratamentele cu Gerovital

Din păcate, România nu are tocmai o reputație bună atunci câd vine vorba de sistemul sanitar. „Medicii noștri sunt foarte căutați la export, nu se pune problema profesionalismului lor, dotări tehnologice avem, însă am fost foarte mult timp descriși ca fiind o țară care nu prestează servicii medicale în condiții optime, că nu avem un sistem sanitar bine pus la punct. Și spitalele de stat, și cele private au fost băgate în aceeași oală, deși cele din urmă pot concura cu succes cu cele occidentale”, mai spune Constantin Alexandru, președintele Asociației Române de Turism Medical. România pierde mult și pe partea de fertilizare in vitro, pentru că la noi, donarea de ovocite e ilegală. „Cehia are deja legislație în acest sens și a câștigat enorm din asta”, adaugă Constantin.

În schimb, binecunoscutul tratament de întinerire cu Gerovital, al Anei Aslan, este foarte căutat de asiatici, iar Institutul „Ana Aslan” din București are o colaborare importantă cu o universitate și un institut de geriatrie din Japonia. Agenția de Turism Medical, în parteneriat cu Guvernul, lucrează, în prezent, la o strategie de promovare a României în afară, printre care participarea la târguri de nișă, inclusiv la Moscova.

Austria și Anglia, destinațiile românilor

În prezent, numărul românilor care merg la tratamente în străinătate îl depășește însă pe cel al străinilor care aleg țara noastră ca destinație de turism medical. Austria, Marea Britanie și Germania sunt primele opțiuni ale românilor pentru consultații și tratament, arată un studiu realizat de cel mai mare furnizor privat de asigurări de sănătate din Europa Centrală și de Est. Mai mult de 60% dintre românii participanți au ales cele trei țări atunci când au avut nevoie de îngrijiri medicale în afară. Pe următoarele locuri în topul preferințelor se situează Grecia, Israel, Turcia, Elveția și Ungaria. Condițiile mai bune de spitalizare și a doua opinie medicală sunt principalele beneficii căutate de conaționali.