Ultimele rămăşiţe ale celei mai spectaculoase căi ferate înguste din România dispar sub pânza de bomfaier. Obiectivul a fost declarat temporar monument istoric, dar autorităţile s-au mişcat cu viteza melcului. Calea ferată nu mai are acum statutul de monument iar ultimul său element rămas în picioare, un pod metalic, este tăiat bucată cu bucată.
Refacerea liniei ferate înguste dintre Hunedoara şi vechiul furnal de la Govăjdie, locul în care s-au produs inclusiv elemente de fontă pentru Turnul Eiffel, rămâne un vis pentru hunedoreni. De trei ani, autorităţile se rezumă la discuţii, iar hoţii de fier vechi fac ce ştiu mai bine: taie tot ce mai găsesc.
"Calea Ferată Minieră Ardeleană", construită de austrieci între 1859 şi 1900, a funcţionat până în 1998, fiind folosită, mai întâi, la transportul minereului de la minele de fier, spre furnalul de la Govăjdie, apoi, mai în jos, la combinatul de la Hunedoara. În ultimii ani s-a aflat în proprietatea societăţii Talc Dolomită Zlaşti, care o folosea pentru transporturi de materii prime de la cariera Crăciuneasa, aflată pe traseul liniei.
Garanţia expirată, pretext de dezafectare După 100 de ani, în 2000, constructorul austriac le-a transmis proprietarului şi autorităţilor din zonă o adresă prin care atrăgea atenţia că podurile şi podeţele metalice ies din garanţie şi au nevoie de revizii. Linia era deja închisă şi nimeni nu s-a gândit atunci că are un potenţial turistic extraordinar. Cel mai eficient a fost să se înceapă demontarea ei. Primele au fost podeţele. Apoi şina de cale ferată a început să dispară.
În 2009, un grup de tineri hunedoreni a recurs la mai multe acţiuni de sensibilizare a autorităţilor în ceea ce priveşte soarta obiectivului. Aceştia au reuşit, un an mai târziu, să determine Ministerul Culturii să declare ce a mai rămas din fosta cale ferată, monument istoric industrial, statut acordat temporar pentru a se vita dispariţia principalului pod, cel de peste râul Zlaşti. Urma ca, în baza unor studii, linia să primească permanent statutul de monument istoric. Nici Primăria Hunedoarei, nici cea a comunei Ghelari (pe raza cărora se întinde traseul căii ferate, lung de aproximativ 12 kilometri) nu au reuşit să finanţeze studiile necesare, pe motiv că terasamentul se află încă în proprietatea societăţii Talc Dolomită Zlaşti (firmă patronată, începând din 2004, de grupul Tender).
Discuţii în consilii, dezastre în teren La insistenţele societăţii civile locale, Primăria Hunedoara, Primăria Ghelari şi Consiliul Judeţean au adoptat hotărâri pentru realizarea unui parteneriat între cele trei instituţii, în vederea unui proiect care să vizeze salvarea şi reabilitarea căii ferate înguste. Lucrurile s-au oprit însă la acest stadiu. În timp ce aleşii locali discută, hoţii de fier vechi îşi fac treaba. "Cu câteva zile în urmă, am făcut o nouă plimbare în zona podului mare. Am constatat stupefiat că vechiul depou al mocăniţelor este părăsit, iar pe pod, doi ţigani îşi vedeau liniştiţi de treabă, tăind cu o pânză de bomfaier bucăţile mai subţiri de metal. În ritmul ăsta nu m-ar mira să dispară podul cu totul, în câteva luni", spune Rudolf Hanzelik, unul dintre liderii grupului care militează pentru salvarea mocăniţei.
Colegul său, Dan Bera, spune că inerţia autorităţilor locale este de neînţeles: "La Berzasca s-a aprobat proiect european de 8 milioane de euro pentru refacerea unei linii înguste. Acolo e vorba de lucrări şi mai dificile decât ar presupune linia Hunedoara - Govăjdie. Mocăniţe diesel de la Hunedoara şi chiar oameni de la Hunedoara sunt acum în Franţa, la Nisa, unde se reabilitează o cale ferată îngustă, care împlineşte 100 de ani. Linia lor este rabilitată la 100 de ani, linia noastră a început să dispară când a împlinit un secol. Cinci milioane de euro ar fi suficienţi pentru proiectul de la Hunedoara. Totul este ca cineva să vrea cu adevărat. În condiţiile în care turiştii vest-europeni sunt înnebuniţi după o plimbare cu un trenuleţ tras de o mocăniţă, nu înţeleg de ce se tergiversează ideea, mai ales că staţia de plecare ar fi chiar lângă Castelul Corvinilor (obiectiv vizitat anula de aproximativ 100.000 de turişti, majoritatea străini - n.red.), iar punctul terminus ar fi Furnalul de la Govăjdie, alt monument unic în Europa".
O problemă "aproape rezolvată" Primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, spune că instituţia pe care o reprezintă a făcut tot ce a putut pentru a salva linia îngustă, dar rezultatele au întârziat să apară. "Am discutat cu proprietarul terasamentului şi problema asta cred că se va rezolva relativ uşor. Primăriile Hunedoara şi Ghelari pot intra în posesia terasamentului ori printr-un schimb de terenuri cu Talc Dolomită Zlaşti, ori în contul unor datorii pe care firma le are la bugetele locale.
Podul de peste Zlaşti a fost cumpărat de o altă firmă, relativ recent, la preţ de fier vechi. Am rugat acea firmă şi am beneficiat de înţelegere, să nu-l taie. Vom vedea cum vom rezolva şi cu podul. Poate vom reuşi să-l cumpărăm noi. S-au luat în consiliile locale şi în cel judeţean, deciziile pentru un parteneriat. Aştept acum ca iniţiativa să fie preluată de Consiliul Judeţean, pentru că această instituţie dispune de mai mulţi experţi şi mai mulţi bani cu care să se înceapă efectiv procedurile de reabilitare a liniei", spune Ovidiu Hada. Primarul Hunedoarei adaugă că a cerut şi ajutorul mai multor ministere, însă răspunsurile primite "mai mult au încurcat problema". Citiţi şi:
- Mocăniţa care îşi caută viitorul
- "Mocăniţa" ar putea deveni monument istoric
Recomandările noastre
