Ca la teatru. Suspans cu George Arion

Ca la teatru. Suspans cu George Arion

E bine ca, din când în când, să revenim la clasicii literaturii polițiste și să le recitim cărțile care pot să ne încânte și azi. Unul dintre aceștia este James Hadley Chase, un autor a cărui faimă încă nu s-a stins.

În narațiunile sale întâlnim o lume violentă, populată de personaje bine conturate, care inspiră simpatie sau înfricoșează, și o intrigă de o ingeniozitate ieșită din comun. Eroul său din romanul „Ca la teatru” este „un bărbat înalt, frumos și divorțat”.

Un actor de mâna a doua, șomer de șase luni de zile. Jerry Stevens are o nevoie disperată de bani, nu-și poate plăti chiria și datoriile îi cresc văzând cu ochii, deși și-a vândut și mașina. Așteaptă lângă telefon de dimineața până seara, cu speranța că va fi sunat și i se va cere să joace într-un film, cu un onorariu oricât de modest, ca să-și mai rezolve problemele financiare.

Și iată că într-o zi telefonul sună și i se propune cel mai ciudat rol din viața lui: timp de o lună, să fie dublura unui magnat, pentru a-i asigura acestuia deplina libertate de mișcare, departe de ochii iscoditori ai jurnaliștilor. Prestația îi va fi recompensată cu o sumă la care nici n-a visat – 30 000 de dolari. O ofertă de nerefuzat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ademenit de perspectiva unui câștig fabulos, Jerry intră cu succes în pielea personajului pe care trebuie să-l interpreteze. Evident, va purta costume de firmă, va fi tuns ca și acesta și, pentru ca asemănarea să fie perfectă, va purta o mască de latex. Nu i se cere mare lucru: din când în când trebuie să se arate, de la depărtare, ziariștilor, să vină la biroul marelui om de afaceri și să semneze, în numele lui, diverse acte, după ce în prealabil a exersat îndelung pentru a-i imita scrisul.

Dar curând Jerry află detalii care îl înfricoșează. Își dă seama în ce capcană a căzut și cum a fost păcălit. Începe să nu-i mai pese de cecurile pe care le primește, din moment ce viața îi este în primejdie. Singura lui grijă devine descoperirea unei căi de salvare.

„Ca la teatru” este o proză cu un ritm năucitor, cu schimbări de perspectivă amețitoare și cu dialoguri spumoase. Se citește ușor, cu înfrigurare, fiind și agreabilă și cu o acțiune imprevizibilă. O reușită a unui maestru.