Numărul celor care nu-şi plătesc ratele la timp sau nu şi le mai achită deloc este din ce în ce mai mare, arată datele BNR.

Restanţele la creditele mai mari de 20.000 de lei au început să crească îngrijorător, în timp ce pentru cele mai mici de această sumă se înregistrează o tendinţă de scădere, a declarat, ieri, directorul direcţiei de supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), Nicolae Cinteză.

„Creditele mai mici de 20.000 de lei reprezintă 24% din totalul împrumuturilor populaţiei, dar au un procent de 70% din valoarea totală a restanţelor. Deşi creditele peste 20.000 de lei totalizează aproape 76%, valoarea restanţelor la acestea reprezintă doar 31,7% din restanţele populaţiei”, a mai spus reprezentantul băncii centrale.

Potrivit acestuia, faptul că restanţele cresc este foarte alarmant, mai ales în condiţiile în care majoritatea împrumuturilor sunt din categoria imobiliare în va lută. „Restanţele cresc din ce în ce mai puternic. La unele bănci nive lul era de 17%-18% chiar, ceea ce ne-a obligat să luăm unele măsuri pentru băncile respective”, a explicat directorul din BNR.

Creditele îndoielnice s-au triplat

Şi ponderea împrumuturilor clasificate drept îndoielnice şi pierdere din totalul creditelor acordate către populaţie au crescut. Cumulul acestora s-a triplat până la finele lunii martie de la 2,17%, cât erau la finele primului trimestru din 2008, la 6,03% cât valorau în prima parte a acestui an. „Am atras atenţia asupra acestui aspect încă din toamna anului trecut, iar tendinţa îngrijorătoare s-a menţinut până în prezent”, a mai afirmat Nicolae Cinteză.

Totodată, acesta a mai precizat că, în perioada următoare, BNR va face unele verificări în privinţa constituirii provizioanelor de către bănci. Acţiunea va avea loc după ce banca centrală a observat că unele instituţii financiare au găsit ceva metode de a se abate de la legislaţie, cum ar fi reclasificarea creditelor acordate clienţilor cu serviciul datoriei prost şi creditul restructurat, lucru interzis. „În februarie am început o verificare, suspectând un comportament care încălca reglementările în vigoare, prin care provizioanele pe 2008 au fost reduse la minim. Suspectez un transfer din 2008 în 2009 pentru a putea raporta câştig pe anul trecut”, declara reprezentantul băncii naţionale.

Băncile româneşti au avut pierderi de aproximativ 50 de milioane de euro în primul trimestru. Acestea au avut loc pe fondul creşterii rapide a provizioanelor. Abia în martie s-a observat o revenire, după ce în primele două luni provizioanele au explodat”, a spus Cinteză.

ADOPTARE Marele test: transformarea leului în euro

Pentru România adoptarea monedei europene potrivit calendarului stabilit este marele test pe care trebuie să-l trecem, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. Greul pentru noi de abia acum se arată în condiţiile în care trebuie să trecem la euro în condiţii total neprielnice. „Amânarea adoptării euro poate avea un impact negativ asupra unui stat, iar un efect poate fi şi deprecierea monedei naţionale”, a mai spus acesta.

El a făcut o comparaţie cu Polonia spunând că deprecierea zlotului este pusă de multe ori pe seama percepţiei mai pesimiste a investitorilor care nu cred că guvernul va reuşi să onoreze calendarul asumat pentru adoptarea euro. Viceguvernatorul crede că soluţia care a fost aleasă, de a intra în mecanismul ratelor de schimb în 2012, de a avea o decizie favorabilă adoptării în 2014 şi de a adopta euro de la 1 ianuarie 2015, este încă rezonabilă.