Așa cum a anunțat președintele Iohannis miercuri, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a alocat fonduri generoase transportului, o problemă vitală a României.
Bugete de 9,5 miliarde de euro pentru transport. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a propus un buget de 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar, respectiv 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi, potrivit Agerpres.
"Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021 - 2025 estimează nevoile de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în următorii cinci ani la 13,5 miliarde de euro", potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), publicat vineri pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă şi slab întreţinută, cu o lipsă de intermodalitate și de noduri urbane ce au o conectivitate slabă la reţelele de transport.
Bugete de 9,5 miliarde de euro pentru transport. România, codașa Europei la investiții şi infrastructură feroviară
Raportul de ţară (2020) relevă că reformarea sectorului feroviar a rămas în urmă. Modernizarea şi întreţinerea insuficientă au redus viteza trenurilor şi au afectat termenele de livrare a bunurilor. Astfel, România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura, arată cel mai recent European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019).
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, aceasta este depreciată, cu numeroase restricţii, lipsă de soluţii moderne funcţionale şi conectivitate slabă cu alte moduri de transport. Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informaţii despre trafic în timp real precum şi un sistem de ticketing integrat.
Ce prevede Componenta I.4 Tranziţia verde - transport feroviar şi mobilitate urbană verde
Promovarea transferului transportului de mărfuri de la căile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de CO2 şi de GES din sectorul transportului la nivelul întregii ţări în anul 2017, la alte căi de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar putea reduce costurile externe, inclusiv în ceea ce priveşte mediul.
Componenta I.4 Tranziţia verde - transport feroviar şi mobilitate urbană verde prevede: modernizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională în vederea fluidizării traficului feroviar pe mai multe sectoare de cale ferată importantă. E vorba de Arad - Timişoara - Caransebeş, Cluj-Episcopia Bihor, conexiunea feroviară Braşov-aeroport, conexiunea feroviară Timişoara-aeroport, trenul metropolitan Cluj Napoca.
Investiţiile prevăzute în domeniul feroviar vor contribui cu un procent de 40-100% la tranziţia verde. De asemenea, acestea contribuie 100% la tranziţia digitală.
Investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore și a conexiunilor cu polii economici
La capitolul transport rutier şi autostrăzi, PNRR arată că infrastructura este sub-dimensionată, poluantă şi slab întreţinută. Sunt generate zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje şi reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusă la reţelele de transport, în special la cele transeuropene. Intermodalitatea lipseşte, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populaţie şi sectorul economic.
Ca atare, PNRR propune investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) pe câteva tronsoane cheie. Sunt vizate A7 - anumite secţiuni; A8 - anumite secţiuni; A1 - secţiunea Lugoj-Deva; A3 - anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj; legătura între Autostrada A1 - Timişoara - Aeroportul Timişoara; legătura Autostrada A8 - Leţcani Vest - Bypass Iaşi - Iaşi Dacia; legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) - Jucu (Zona industrială şi logistică); legătura între Autostrada A1 - Piteşti - Mioveni Bypass; legătura Craiova Est - Drum Expres Piteşti – Craiova ectc.
Investiţiile prevăzute în sectorul rutier contribuie parţial cu 100% la tranziţia verde, prin finanţarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi. De asemenea, contribuie parţial cu 100% la tranziţia digitală prin finanţarea digitalizării transporturilor.
România trebuie să transmită oficial Planul de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Proiectul complet publicat pe site-ul MIPE poate fi citit aici.