Autorităţile promit pentru 2011 creşteri uşoare, cu preţul însă a peste 89.000 de noi disponibilizaţi de la stat.

Statul va trebui să aleagă între un număr mare de bugetari, cu salarii mici sau pentru soluţia inversă, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti.

Deşi legea prin care s-a decis tăierea cu 25% a salariilor în sectorul public prevede că măsura se va aplica până la 31 decembrie 2010, lefurile bugetarilor vor rămâne la acest nivel. "Sfatul nostru este ca scăderea cu 25% a salariilor bugetarilor să nu fie inversată anul viitor", a afirmat Franks, precizând că "e nevoie de un control dur al cheltuielilor".

Profesorii, vizaţi de şomaj

Totuşi, în condiţiile unui proces mai rapid al concedierilor şi "dacă va exista un control mai ferm al cheltuielilor, ar trebui să fie loc pentru o oarecare creştere de salarii", afirmă oficialul FMI.

Preţul va fi însă unul foarte mare. Astfel, guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să concedieze 74.000 de bugetari până la finele acestui an, după ce a disponibilizat deja 27.000 de salariaţi, şi să renunţe la cel puţin alţi 15.000 de angajaţi în 2011, potrivit scrisorii de intenţie la acordul stand-by, obţinută de Mediafax.

Pe lista neagră se află şi profesorii. "În septembrie, ne aşteptăm la o restructurare a sistemului educaţional, când numărul profesorilor va fi redus", a afirmat Franks.

Pe de altă parte, guvernul s-a apucat să promită deja majorări salariale de 10% pentru anul viitor, raportat la nivelul diminuat din luna iulie a acestui an. Pe lângă disponibilizările anunţate, o eventuală majorare a salariilor va avea încă o condiţie: să nu se acorde cel de-al 13 lea salariu, potrivit premierul Emil Boc. "În funcţie de succesul procesului de restructurare, vom putea să avem o creştere a salariilor în medie şi cu mai mult de 10%, vom vedea asta la sfârşitul procesului de restructurare", a afirmat ieri Boc.

Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, ne-a declarat că e posibil ca unii salariaţi să primească mai mult de 10% în plus la leafă, iar alţii nimic, în funcţie de legea salarizării. "Dacă nivelul de salarizare pe o anumită funcţie este mai mare decât cel din grila de salarizare, ar fi nejustificată o nouă majorare", a spus Mocanu.

Angajaţii din sectorul de stat au încasat venituri mai mici şi în iunie, comparativ cu luna precedentă. De pildă, în administraţia publică câştigul salarial mediu net a fost, potrivit INS, de 1.931 de lei, cu 4,5% mai mic faţă de cel din luna mai. În învăţământ, salariul mediu net a scăzut cu 2,1%, la 1.464 lei, iar în sănătate şi asistenţă socială câştigul net s-a diminuat cu 1,7%, la 1.298 de lei.

• Lista neagră a FMI pentru Boc: disponibilizări şi pensii îngheţate

Am ratat creşterea economică

Executivul se bazează anul viitor pe o creştere economică estimată la 1,5-2% în 2011, convenită cu cei de la FMI. Pentru a fi atins acest nivel, Franks a declarat că prioritatea statului va trebui să fie atragerea fondurilor europene. De asemenea, cruciale sunt reforma salarizării şi cea a pensiilor, care trebuie aprobate de parlament în septembrie.

Pentru 2010, prognoza de scădere a fost revizuită de la minus 0,5% la minus 1,9%. După un trimestru al doilea pe plus, economia va reveni pe scădere în trimestrul al treilea al acestui an, a explicat Jeffrey Franks. El a arătat totuşi că în trimestrul al patrulea sau în primul trimestru din 2011 am putea avea din nou o creştere.

"Intenţia guvernului este să continue reducerea numărului bugetarilor, pentru a crea spaţiu de majorări salariale celor care rămân.", JEFFREY FRANKS, şeful misiunii FMI la Bucureşti