Britanicul McQueen a dat fiorul românilor din ateliere

Vestea dispariţiei lui Alexander McQueen, în februarie, a fost năucitoare pentru mulţi, dar mai ales pentru designerii care l-au recunoscut drept un model şi un deschizător de drumuri.

În România, excentricului britanic i s-a adus un omagiu printr-un spectacol de modă elaborat, Soiree de la Mode, ediţia a opta. „Era ca şi cum din mai multe luminiţe care se aprind acolo, în tine -  oameni care îţi marchează existenţa, cărţi, designeri sau spaţii - una s-a stins”, îşi aminteşte criticul de modă Alin Gălăţescu. Cele zece show-uri ale designerului britanic la care românul a fost prezent în ultimii ani au fost fiecare în sine o poveste. „Cădeam când în baronul Munchausen, când în Alice în Ţara minunilor. Era năucitor la nivelul personajelor, era năucitor la nivelul poveştii, era absolut unic la nivelul calităţii produselor şi al surprizei. De fiecare dată când te duceai la el, mergeai ca la o surpriză, la fel cum, de exemplu, te duci la Prada ca la o surpriză pe zona de avangardă. La McQueen te duci la lumile în care te scufunzi – am fost cu el în prinţesa care trăia în copac, am fost cu el, în ultimul show, în lumea atlanţilor, după aceea am fost cu el într-o lume a lui Hitchcock, am fost în lumea gladiatorilor, în lumea civilizaţiei fără memorie redată ingenios printr-o grămadă de deşeuri”, spune Alin Gălăţescu. McQueen era un vizionar absolut, „un fast forward” care avea îndrăzneala de a afirma că, dacă omenirea îşi aruncă memoria la gunoi nu mai rămâne nimic, fiindcă suntem o sumă de amintiri şi memorie.

În spiritul acesta, al respectului pentru valoare, a fost construită cea de-a opta ediţie a Soiree de la Mode, singura manifestare de modă monobrand  din România, care a fost un exerciţiu de creaţie remarcabil.

Niciodată, cu excepţia festivalurilor, nu s-au strâns un număr atât de mare de designeri, 17, pe un singur concept. Fiecare dintre cei care şi-au prezentat colecţiile au avut de răspuns la trei întrebări: „Cum simte influenţa lui McQueen asupra modei internaţionale?”, „Cum simte influenţa lui McQueen asupra lui?” şi „Cum ar face ei trei creaţii vestimentare în spritul lui McQueen?” Şi fiecare a răspuns câte unui desiderat care nu trebuia să fie în mod expert explicit. Au fost zone de referinţă, dar fiecare a reuşit să îşi expună punctul de vedere în viziuni care ilustrau propriile stiluri.   Evenimentul s-a remarcat, printre aletele şi printr-o dublă surpriză – revenirea lui Răzvan Ciobanu, designerul care în această perioadă trece prin mari dificultăţi financiare, precum şi inedita ipostază în care s-a aflat Cristhelen B care, invitat să creeze pantofii pentru colecţie, a obşinut un rezultat de-a dreptul spectaculos, care a impus şi armonizarea cu rochiile, tot creaţie proprie. A urmat Iris Şerban, debutul anului 2009 în Soiree de la Mode, care a dovedit, o dată în plus, că şi-a meritat pe deplin titlul. I-a urmat Silvia Şerban, care a oferit pe scenă un remarcabil spectacol de designer prin reconstrucţia vestimentaţiilor chiar sub ochii publicului. Ţinutele ei, alcătuite din mai multe piese îmbinate astfel încât să poată fi desprinse cu uşurinţă au fost reataşate pentru a obţine, în cel mai scurt timp, o creaţie cu totul nouă. Cristi Samfira, un designer cu o absenţă prelungită din lumea modei a revenit, dovedind ce înseamnă o manufactură de înaltă valoare. Cele trei creaţii ale sale s-au remarcat prin meticulozitatea pliurilor şi prin linia fină a croielii. Finalul i-a aparţinut lui Agnes Toma. Experimentata creatoare a avut o colecţie foarte apropiată de stilul baroc specific lui McQueen. Tonuri de bleu, broderii fine şi reflecţii discrete ale materialelor au demonstrat afinităţile sale cu designerul britanic. Potrivit lui Alin Gălăţescu, revelaţia celei de-a opta ediţii a Soiree de la Mode a fost tânăra Lana Dumitru. Încă studentă la design, Lana care s-a remarcat prin cele trei piese cu umeri ampli şi imprimeuri animale, toate deosebit de actuale şi de „în spiritul lui McQueen”. Deşi elementele reptiliene nu erau reprezentative pentru stilul imprimat de britanic, influenţa sa a fost evidentă atât din punct de vedere al volumelor, cât şi în ceea ce priveşte grija pentru finisaje. „A fost interesantă unirea şi demonstraţia faptului că moda românească există ca un organism viu şi că are nevoie doar de nişte motive de a se aduna, de a se scutura de contabililor cu care se confruntă majoritatea designerilor c are, în afară de creaţie, în România ajung să facă şi marketing, contabilitate şi autopromovare. Iar tema Soiree de la Mode - de altfel prima ediţe cu temă dintre cele opt desfăşurate până în prezent - le-a oferit designerilor acel motiv de a crea, întrucât McQueen înseamnă atât libertate de mişcare, cât şi libertate de creaţie".

Sprijinul pentru pensionari intră în plată automat, din 4 mai. Toate informatiile depre sumele acordate

Scumpiri în lanț la carburanți. Cu cât au crescut prețurile în prima zi din mai