Duminică a apărut un sondaj de opinie șoc, care relevă perspectiva de revizuire a procesului de ieșire a Marii Britanii din UE. Este vorba despre un sondaj realizat de institutul de cercetare BMG pentru ziarul The Independent și care subliniază că 51% dintre britanici doresc rămânerea ţării lor în Uniunea Europeană, față de 41% care își doresc încă Brexitul.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.508 adulţi intervievaţi între 5 şi 8 decembrie. 7% dintre respondenţi au declarat că „nu ştiu” dacă „ar trebui ca Regatul Unit să rămână membru al Uniunii Europene sau să părăsească Uniunea Europeana?”
În referendumul din 2016, britanicii au votat cu 52 contra 48% pentru a părăsi blocul comunitar, într-o campanie condusă de Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) şi eurosceptici din cadrul Partidului Conservator. E adevărat că principalul responsabil pentru Brexit, Nigel Farange, a obținut votul, după care și-a declinat responsabilitatea pentru administrarea Brexitului, preferând să rămână europarlamentar și să iasă din viața politică britanică de prim plan. În schimb, Boris Johnson, fostul primar al Londrei devenit lider conservator și ministru de Externe, continuă să fie principalul avocat al unui Brexit dur, indiferent de consecințe, cu sau fără acord cu UE, ajungând chiar să pună sub semnul întrebării conducerea partidului de către Theresa May, actualul premier.
E adevărat că și la acest nivel problemele sunt mari. Enorme chiar. Parlamentul britanic a votat în format definitiv legea care obligă Guvernul să supună votului acordul final al Marii Britanii cu UE pentru părăsirea Uniunii, iar votul este obligatoriu și amenință să poată schimba decizia Executivului. O modificare sensibilă a opțiunilor față de ieșirea din UE la nivelul populației ar putea influența masiv Parlamentul britanic, mai ales dacă costurile Brexit sunt extrem de importante, cum se anunță, iar câștigurile marginale. Deci votul final ar putea să reflecte noua dorință a populației Marii Britanii, respectiv ar putea să conțină fie apelul spre o revizuire a opțiunii, eventual printr-un nou referendum, ori direct un vot de respingere a acordului de ieșire al Marii Britanii din UE, care să nu mai poată fi semnat și ratificat, deci să fie nul, un document european similar Tratatului Constituțional. Iar această perspectivă, care reclamă o asumare serioasă politică și un curaj al actualului guvern și premier, ar putea da peste cap chiar evoluțiile actuale. Dar și la nivelul UE intepretarea acestui gest ar trebui să permită revenirea la formula cu Marea Britanie stat membru, și nu intepretarea ratării unui acord de ieșire din UE și atât, dar cu procesul de ieșire clar și ireversibil. Deci ambele părți trebuie să pregătească alternativele.
Ne puteți urmări și pe Google News
Vineri, liderii UE şi-au dat acordul pentru începerea următoarei faze a negocierilor cu Marea Britanie pe tema Brexitului. E adevărat în condiții încă neclare, fiind mai degrabă un gest politic amânat decât un acord real la nivelul progreselor făcute deja. Într-adevăr, în privința drepturilor cetățenilor britanici pe continent și europeni în Marea Britanie, pași importanți înainte au fost făcuți, dar lipsesc încă clarificări necesare pe unele teme majore precum formulele de reîntregire a familiilor în noul context, dar și în perioada de tranziție. Apoi în privința frontierei inter-irlandeze, avem cea mai mare ambiguitate constructivă, dar fără claritate și cu multe semne de întrebare. Nici pe ultima temă, cea a datoriei Marii Britanii pe actualul exercițiu financiar în privința angajamentelor luate la începutul celor 7 ani bugetari în curs, nu avem decât o formă principială de calculare a sumei, nicidecum suma propriu- zisă și mijloacele, respectiv ritmul de plată.
Totuși s-a făcut pasul înainte spre a doua componentă a negocierilor pentru a nu bloca sau întârzia perspectiva încheierii acordurilor vizând modul de cooperare după Brexit, cu precădere accesul Londrei la piața unică europeană și perioadele de tranziție. Totuși perspectiva atingerii unui acord până în martie 2019, devin relative și complicate. Mai mult, Brexitul, ca și dezbaterea privind viitorul Europei, se desfășoară pe timpul președinției rotative a României în Consiliul UE, de unde și dificultățile și pregătirea necesară pe acest domeniu, dar și pregătirea scenariilor alternative necesare privind anularea perspectivei, apariția unui nou referendum în Marea Britanie sau respingerea ca atare, de către Parlament, a acordului de retragerea a Londrei din UE.
Recomandările noastre
