Cu 432 de voturi împotrivă și doar 202 pentru, Theresa May a înregistrat „cea mai severă înfrângere a unui guvern în exercițiu din istorie”, potrivit BBC. Nu mai puțin de 118 parlamentari conservatori au votat împotriva propriului premier.

Motivul răsunătorului eșec este simplu: acordul confuz încheiat de May cu Bruxelles-ul a nemulțumit deopotrivă tabăra celor care doresc un Brexit dur (care să rupă rapid toate punțile cu UE) și pe cea a celor care se împotrivesc părăsirii Uniunii și mai speră într-o răsturnare de situație.

În acest moment, situația Brexitului este mai încurcată ca oricând. Premierul britanic a avut de înfruntat miercuri seara un vot de neîncredere. Toate semnalele arătau că va supraviețui. Dar rămânerea (deocamdată) a Theresei May în fruntea guvernului de la Londra nu clarifică nimic.

Trei sunt scenariile posibile: un Brexit fără acord („no deal”), amânarea Brexitului sau anularea lui prin organizarea unui al doilea referendum. O combinație între aceste variante este și ea posibilă.

 

Amânarea Brexitului. Și până când?

 

Respingerea acordului de marți seara nu înseamnă automat un Brexit fără acord. Este posibilă o amânare a datei Brexitului, la solicitarea Londrei. Pentru aceasta este obligatoriu acordul tuturor celor 27 de state UE, ceea ce nu este deloc sigur.

O sută de europarlamentari de diferite culori politice au lansat luni o procedură de amânare a Brexitului. Însă lucrurile nu sunt simple. Ce se va întâmpla cu alegerile europarmentare organizate între 23 și 26 mai? O sursă diplomatică citată de AFP afirmă că „este posibilă o prelungire după data de 29 martie, dar nu mai mult de 30 iunie, căci se va constitui noul Parlament European”.

La Londra, parlamentarul conservator anti-Brexit Dominic Grieve a obținut săptămâna trecută votarea în Camera Comunelor a unui amendament care obligă guvernul ca, în cazul respingerii acordului cu UE, să prezinte în termen de trei zile lucrătoare un Plan B. Dat fiind intervalul scurt de timp, guvernul ar putea veni în Parlament doar cu o simplă declarație de intenție prin care să se angajeze renegocierea unui acord mai bun cu UE. UE respinge categoric ideea unei renegocieri a acordului cu Marea Britanie. „Ce am avut de oferit, am oferit”, spun liderii de la Bruxelles.

În plus, chiar dacă May supraviețuiește moțiunii de neîncredere de miercuri seara, locul său de premier nu este deloc sigur. Înfrângerea grea suferită cu o zi înainte va da apă la moară celor din Partidul Conservator care îi cer demisia. Totuși, din punct de vedere formal, după ce ultima frondă a conservatorilor împotriva ei a eșuat în decembrie, Theresa May nu mai poate fi supusă unui vot intern în partid timp de un an de zile.

Al doilea referendum și terfelirea democrației

Theresa May a exclus categoric până acum ideea organizării unui al doilea referendum, idee susținută de eurofilii care speră într-o răsturnare de situație în ultimul moment, prin anularea votului popular din 23 iunie 2016.

Eșecul de marți seara al premierului readuce speranța în tabăra celor care se opun cu disperare ieșirii din UE, în primul rând marile corporații și exponenții globalizării.

Cu toate acestea, partizanii părăsirii Uniunii susțin că un al doilea referendum ar însemna o încălcare grosolană a voinței poporului, care s-a exprimat o dată asupra acestei chestiuni. O reeditare a scandalului prin care Constituția Europeană, după ce a fost respinsă de Franța și Olanda prin referendum, a fost rebotezată Tratatul de la Lisabona și aprobată în ciuda votului popular din aceste țări.

Nu există timp fizic pentru organizarea unui alt referendum până pe 29 martie. Așadar, este obligatoriu necesară amânarea datei Brexitului, lucru problematic, așa cum am arătat.

În plus, este neclar la ce anume ar trebui să se refere întrebarea pusă britanicilor pe buletinele de vot: rămânerea în UE sau ieșirea potrivit acordului lui May? Sau ieșirea fără acord? Există voci care propun chiar un referendum în două etape.

Această situație, mai neclară decât Londra în ceața dimineții, a fost descrisă perfect de o declarație a Theresei May la BBC: „Dacă acordul nu este votat (…) ne trezim pe un tărân necunoscut. Nu cred că există cineva care poate spune cu exactitate ce se poate întâmpla.”

 

Brexitul cu coada retezată

Ieșirea din Uniunea Europeană fără acord (așa numitul „Brexit dur”) amintește de o expresie a lui Dinu Patriciu din anii 1990: „Tăierea cozii câinelui dintr-o lovitură”, pentru a evita prelungirea suferinței. În Parlamentul britanic sunt numeroși partizani ai acestui scenariu, în frunte cu conservatorul Jacob Rees-Mogg, autorul unei moțiuni împotriva Theresei May în luna decembrie, care a eșuat. După catastrofala înfrângere suferită de aceasta, marți seara, tabăra „Brexitului dur” iese întărită. „Poporul nu a votat pentru un «deal» ci pentru ieșirea din UE”, declara înainte de vot Rees-Mogg. El susține de multă vreme că este „mai bine fără acord decât cu un acord prost”.

Partizanii „no deal” susțin că data de 29 martie ar readuce imediat independența Marii Britanii, în special pe cea economică, în condițiile în care acordul propus de Theresa May prevedea o perioadă de tranziție care menținea statu quo-ul până în 2020 și chiar dincolo de acest an.

Partizanii „Brexitului dur” susțin că apartenența la UE împiedică Marea Britanie să negocieze cele mai avantajoase acorduri comerciale bilaterale cu terțe țări, fapt care afectează creșterea economică.

În scenariul ieșirii fără acord, relațiile economice dintre Marea Britanii și UE vor fi reglementate potrivit prevederilor Organizației Mondiale a Comerțului și o sumedenie de controale vamale ar trebui instituite de urgență.

Conștientă de riscul ca acordul semnat de ea cu Uniunea Europeană să fie respins de Parlament, Theresa May a dat de mai multă vreme dispoziții ministerelor să se pregătească pentru eventualitatea unui Brexit fără acord.

 

Te-ar putea interesa și: