Totodată, s-a decis că izolarea se instituie, cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestui acord atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară – într-o unitate sanitară sau după caz într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare stabilite, în scopul efectuării examinărilor clinice paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Cel mai târziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare sau, după caz, la domiciliul persoanei. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane este redus. Dacă persoanele refuză măsura izolării, medicul informează DSP care, în termen de cel mult 2 ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura, iar persoana în cauză o poate contesta la instanţă. Până la hotărârea primei instanţe de anulare, persoana în cauză nu poate părăsi locaţia unde se află izolată, fără încuviinţarea medicului şi DSP.

Izolarea unui pacient minor

Conform celor adoptate, izolarea pentru un pacient bolnav minor se instituie, după caz, la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta.

„Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparţinătorul minorului este supus măsurii carantinării, dacă măsura izolării nu i se aplică”, mai prevede textul adoptat.

Când măsura carantinei sau izolării a fost luată faţă de o persoană a cărei în ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, părintele sau ocrotitorul legal, personalul legal sau reprezentantul DSP anunţă serviciul public de asistenţă socială în vederea monitorizării acestora şi, dacă se impune, luarea măsurilor legale de ocrotire temporară.

Senatorii au mai decis că, pentru situaţiile în care există risc iminent, epidemiologic şi biologic ridicat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta dispune prin ordin măsurile privind carantinarea zonală. Acestea trebuie validate în cel mult 48 de ore de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) are obligaţia de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate şi numărul total de teste pentru cazurile noi şi cazurile retestate raportate separat la nivel naţional şi judeţean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate, a mai decis Senatul.

O altă prevedere adoptată este că ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta se aplică de îndată de către autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale MAI, DSU şi IGSU, iar autorităţile publice centrale şi locale asigură informarea publică a cetăţenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare.

Procedura contestării măsurilor de carantină şi izolare

Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege pot fi atacate de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim în instanţa competentă, cu aţiune în anulare la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de cinci zile de la publicarea actului în Monitorul Oficial al României şi, respectiv, de la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării.

De asemenea, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual privind carantinarea sau izolarea poate introduce în termen de cel mult 24 de ore de la data comunicării deciziei DSP acţiune la judecătoria în a cărei circumscripţie este situat spaţiul sau unitatea sanitară, solicitând anularea actului administrativ contestat. Judecarea se face de urgenţă, în cel mult 48 de ore.

Senatorii au stabilit şi textele referitoare la detaşarea medicilor

„În situaţia existenţei unui deficit de personal medical constat de către DSP sau de Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, personalul medical, paramedical şi auxiliar specializat poate fi detaşat cu acordul persoanei detaşate, iar în lipsa acestuia, în condiţiile legii, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătăţii, şefului DSU sau al conducătorului instituţiei angajatoare.

Pe durata detaşării, acestora li se asigură, pe lângă salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizaţiei de detaşare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna de 2% din salariul de încadrare şi cazarea şi transportul în localitatea unde se dispune detaşarea.

Pentru acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, pe durata instituirii stării de risc epidemiologic şi biologic este permisă angajarea temporară fără concurs în unităţile medicale deficitare, mai prevede proiectul adoptat.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect legislativ, care acum va merge pentru promulgare de către şeful statului.

PAGINA ANTERIOARA