Brainstormingul şi brainwrintingul sunt două tehnici prin care angajaţii ajung să genereze idei mai multe şi mai bune.

În 1930, Alex Osborn, prorector la Universitatea Buffalo şi fondator al Institutului de Creaţie Tehnică din USA, a elaborat o tehnică de „group creativity”, numită brainstorming. Aceasta a fost creată pentru a creşte productivitatea grupurilor întrunite pentru soluţionarea de probleme.

Osborn spunea că, prin utilizarea acestor proceduri, grupurile ar putea găsi idei mai multe şi mai valoroase decât persoanele care lucreză pe cont propriu.       

„Uşor-uşor, competiţia a devenit constructivă”

Brainstormingul e folosit şi în numeroase firme din România. „În fiecare miercuri îmi adun toţi angajaţii pentru o şedinţă de brainstorming. Aleg o singură problemă şi le cer să vină cu idei. E o discuţie liberă. Fiecare poate spune ce vrea. Singura regulă este ca nimeni să nu râdă şi să nu critice ideile celorlalţi”, explică Mihai Stanca, managerul firmei de publicitate Pro-Idee din Cluj.

Managerul spune că şi înainte de a folosi această tehnică obişnuia să se consulte, separat, cu managerii fiecărui departament. „Nu credeam că unul de la IT poate avea idei utile pentru cei de la PR, sau invers. Am făcut un training în America despre ce trebuie să faci ca echipa să devină mai eficientă. Acolo am auzit pentru prima dată de conceptul de brainstorming”, îşi amineşte Mihai Stanca.

La început, această tehnică a fost frustrantă pentru angajaţi. „De exemplu, şeful departamentului de marketing nu putea să accepte că o idee de la departamentul de reusurse umane este mai bună ca a lui. Chiar dacă ideea era excelentă, încerca să găsească argumente ca să o demonteze. La început s-au născut animozităţi, dar, uşor-uşor, competiţia a devenit constructivă”, conchide el.

„Prin această tehnică se omoară jumătate din idei”

Există şi specialişti care nu cred în utilitatea acestei tehnici de stimulare a creativităţii. „Productivitatea obţinută într-o şedinţă de brainstorming este doar jumătate din ceea ce se poate obţine printr-o muncă individuală”, afirmă Andrei Roşca, antreprenor şi managerul Pawnee Publishing.

El spune că prin brainstorming se blochează producţia de idei. „Fiecare persoană are un ritm propriu în care produce idei şi cel mai bine o face atunci când nu i se distrage atenţia. În schimb, când se află într-un grup trebuie să asculte ceea ce spun ceilalţi, să aştepte să-i vină rândul, şi, astfel, uită o parte din idei. În plus, concentrându-se să-şi ţină minte ideea, capacitatea lui de a veni cu altele noi, în urma celor spuse de colegi, e dramatic redusă. Există şi riscul ca unii dintre participanţi să nu considere că ideile lor sunt importante şi, în consecinţă, îi lasă pe ceilalţi să facă toată treaba”, susţine Adrei Roşca.

El afirmă că unii se pot inhiba la ideea că soluţiile lor ar putea fi văzute ca fiind banale, în comparaţie cu ideile formulate de ceilalţi.

Brainwritingul, mai eficient

O nouă tehnică pentru îmbunătăţirea calităţilor ideilor este şi brainwritingul, care, arată cercetări academice, generează cu 40% mai multe idei decât brainstormingul obişnuit. Acest procedeu implică formula 6-3-5 (6 oameni, 3 idei de persoană, 5 minute). Fiecare participant scrie, timp de cinci minute, trei idei. Când timpul a expirat, participanţii dau hârtiile vecinului. Procesul se repetă până când se ajunge ca fiecare grup să „producă” 108 idei.

Specialiştii spun că beneficiile brainwritingul sunt numeroase: anulează nivelurile de ierarhie din cadrul grupului, redă fiecărui individ posibilitatea de a participa şi generează multe idei valoroase.