Scrisoarea în care militarii francezi în retragere avertizează cu privire la riscul izbucnirii unui război civil a provocat o dezbatere aprinsă în Hexagon. Chiar dacă guvernanții minimalizează pericolul, potrivit sondajelor, francezii par să le dea dreptate militarilor. Societatea franceză este în mare pericol, iar Islamul politic nu este decât o parte a problemei.
"Cei care cred că spectrul războiului civil este rodul otrăvit al înrădăcinării islamului radical pe întreg teritoriul național și la toate nivelurile societății și instituțiilor ( inclusiv în forțele armate) se înșală. Terorismul este parte integrantă dintr-o problemă mult mai largă, atât socială, cât și etno-religioasă, care are legătură cu eșecul integrării și cu explozia crimei organizate de origine maghrebană și subsahariană, așa-numitul narco-banditism", scrie Emanuel Pietrobon ]n ziarul italian Il Giornale.
Islamul radical și narco-banditismul
Narco-banditismul este un termen folosit în Franța pentru a se referi la bandele urbane și carteluri organizate, aproape exclusiv din Maghreb și regiunea subsahariană, care s-au specializat în traficul de substanțe narcotice, în principal cocaină și marijuana. Aceste bande sunt frecvent în război unele cu altele pentru controlul unor zone. Multe dintre ele au, însă, în comun, ura față de poliție și legăturile sporadice cu islamul radical.
De ce par francezii să-și dorească preluarea puterii de armată?
Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive pentru LCI TV după scrisoarea deschisă din 21 aprilie, 86% dintre respondenți consideră că legea Republicii nu se aplică în anumite zone ale țării. 84% sunt de acord că societatea devine din ce în ce mai violentă.
“Biden a capitulat în fața Iranului!” Rechizitoriu nemilos la adresa președintelui SUA
73% împărtășesc ideea că națiunea se confruntă cu dezintegrarea, iar 49%, adică unul din doi francezi, „sunt în favoarea intervenției forțelor armate pentru a restabili ordinea”. Și mai clar șase din zece respondenți susțin inițiativă militară.
Franța, o țară amenințată de explozia criminalității
De ce opinia publică împărtășește îngrijorarea forțelor armate cu privire la creșterea violenței pe stradă, creșterea criminalității și dezintegrarea socială? E de ajuns să privim cifrele
La Marsilia, piața de drogurilor valorează 15 milioane de euro pe lună. Concurența e, însă, cumplită. Cartelurile sunt într-un război constant și au transformat Bouches-du-Rhône, departamentul Marsilia, în scena unui război fără sfârșit. Oameni mor în fiecare an. în ciuda eforturilor poliției.
100 de grupări infracționale din Bouches-du-Rhône au fost dezmembrate în 2020 - cu nouă mai mult decât în 2019, când au fost arestați 209 traficanți. Chiar dacă cea mai gravă situație e la Marsilia, astfel de bande sunt prezente în nenumărate orașe, de la Paris la Lyon până în orașe mici și mijlocii ca Nantes și Nimes.
Accesul poliției e interzis în așa-numitele zone ”no go”
Narco-bandiții se numără printre cei care controlează cele 751 de zone urbane sensibile și cele 150 de teritorii pierdute. Politologul Fabrice Balanche le numește „mini-state islamice”, pentru că aici islamul radical și crima organizată au devenit un tot. Islamul radical este finanțat din traficul de droguri și oferă, în schimb forța de muncă de care au nevoie traficanții.
China are de înfruntat o putere reînviată! Japonia se pregătește de războiul viitorului
Accesul în aceste zone este interzis poliției. Oamenii legii care se aventurează cad victime unor ambuscade, sunt ținta unor focuri de armă sau a unor revolte urbane. Pe 5 mai seara, la Carpentrasso (Vaucluse), un ofițer de poliție a fost ucis într-o ambuscadă în timpul unui control într-o zonă interzisă. Nimeni nu s-a mirat. Violența anuală împotriva forțelor de ordine s-a dublat în ultimii douăzeci de ani, de la 13.392 în 2000 la 27.659 în 2020. Numai în luna ianuarie a acestui an au avut loc 2.288 atacuri împotriva polițiștilor. 379 de acte de violență urbană au fost comise împotriva ofițerilor de poliție în zone urbane sensibile în numai 2 luni din 2020 (17 martie - 5 mai). 79 dintre acestea au fost clasificate drept ambuscade și au dus la rănirea a 43 de funcționari.
Un adevărat război împotriva poliției
Sunt frecvente represalii masive ale bandelor și carteluri în urma arestărilor sau reținerilor operate de poliție. Dovadă stau trei atacuri armate asupra secției de poliție din districtul Bois-l'Abbé (Champigny-sur-Marne ) între 2017 și 2020,.
Narco-bandiții nu se află în spatele tuturor acestor atacuri. Ei utilizează revoltele urbane și ambuscadele ca instrumente de control al teritoriului, încurajând locuitorii mai intoleranți să-i imite, notează Il Giornale.