Parcă un blestem dăinuie, de vreo 28 de ani încoace, asupra localnicilor de etnie rromă din Bolintin Vale. Ultimul episod din seria de conflicte care au avut loc, de-a lungul anilor, în acest oraș din județul Giurgiu a fost cât pe ce să se transforme în tragedie. Pe 20 martie, două familii s-au încăierat chiar în fața sediului Polției. Cu băte, topoare, pumni, și picioare, cei 14 oameni au fost stopați doar după ce un polițist a tras un foc de armă în aer. Trei oameni au ajuns la spital, din cauza unei mașini, neplătită, spun victimele, de rivalii agresori. Incidentul din preajma Paștelui a răscolit amintiri dureroase în comunitatea din Bolintin acolo unde, în 1991, în noaptea de Înviere, un student român a fost ucis de un tânăr de etnie rromă, tot din cauza unei mașini. Ce a urmat atunci, a făcut înconjurul lumii: un conflict interetnic care a durat șase săptămâni în localitățile Bolintin Deal, Ogrezeni și Bolintin Vale, timp în care localncii au dat foc și au distrus 58 de case ale rromilor. Conflictul a fost speculat în fel și chip de mass-media internațională și au arătat, în mod eronat, uneori, fața hâdă a unui conflict care a pus România pe harta violențelor. După aproape 30 de ani, localnici ne-au destăinuit faptele reale, pierdute în umbra acestei mediatizări excesive.

FOTO:   Palat în „Țigănie”

Au sărit să îi omoare în fața sediului poliției

La pas prin Bolintin Deal și prin Bolintin Vale, reporterii Evenimentul zilei au aflat că, în ciuda incidentului sângeros din 20 martie 2019, localnicii vor să uite ceea ce s-a întâmplat, acolo, în urmă cu 28 de ani. Pentru a afla ce s-a întâmplat, de fapt, zilele trecute, am încercat să obținem informații de la autorități. La două zile după incident, în Primăria Bolintin Vale se afla doar o funcționară care încasa taxe și impozite. Ni s-a spus că primarul, era, vineri, la „o activitate”. Nu păreau prea tulburați oamenii de incidental care a avut loc la doi pași de primărie, în fața sediului Poliției Bolintin Vale. Polițiștii de serviciu ne-au spus, la rândul lor, că și domnul commandant plecase. Ce am aflat de la oficiali ai Poliției Giurgiu este că bătaia a pornit chiar atunci când mai mulți localnici de etnie rromă ieșeau de la audieri, unde depuseseră plângere împotriva unui membru al altei familii care nu ar fi achitat o datorie. Fără menajamente, rivalii i-au atacat pe cei care ieșau din postul de poliție. Au coborât din câteva mașini și au început să lovească cu bâte, topoare, pumni și picioare. Încăierarea putea conduce la o adevărată tragedie dacă un polițist nu ar fi ieșit cu arma din dotare și nu ar fi tras un foc de armă în aer.

Țigănia de pe strada Viitorului

Pe una dintre victime am găsit-o „în țigănie”, cum spun localnicii unei zone aflate pe drumul care leagă Bolintin Vale de Bolintin Deal. „Vedeți că e unul cu mâna în gips la poartă, acolo lângă duba aia alba”, ne-a îndrumat un localnic de etnie rromă. Pe strada plină de gropi, identifici, cu ușurință, casele cu turnulețe, specifice acestei etnii, ridicate în ultimii ani. La câțiva metri distanță de un palat în toată regula, l-am găsit, în fața unei case modeste, pe Săndel Mustafa, de 37 de ani. Are brațul stâng în gips, de deasupra cotului în jos. Capul, de asemenea, era cuprins de un bandaj acoperit de o șapcă. Ne-a povestit că fiul lui, Costel Mustafa, de 21 de ani, se află în spital, în stare gravă. „De la ce a pornit scandalul? De la o fată, de la bani?”, întrebăm. „Ei, nu de la vreo fată! Avea unul o datorie de câteva sute de euro la băiatul meu. Pentru o mașină. S-au mai încăierat odată la benzinărie când fi-miu i-a cerut banii. Și am zis să mergem la poliție. Când am ieșit de la declarații, ne-au așteptat vreo două mașini. Erau mai mulți ca noi și au sărit cu bâte, cu topoare pe noi”, a descris, pe scurt, incidentul Săndel Mustafa.

Neam de spoitori

În țigănia din Bolintin Vale aveam să aflăm că cei implicați în conflict sunt „țigani spoitori”. Trei bătrâni care stăteau pe o bancă, în fața porții în care vorbisem cu Mustafa, și-au amintit de evenimentele din 1991, atunci când românii le-au ars casele mai multor familii de rromi. „Ăia erau ursari și stăteau la margine. Acolo s-au dus românii. Cu noi nu au avut treabă. Noi suntem spoitori și stăm aici de ani de zile și ne vedem de treabă”, susțin bătrânii din țigănie. La câteva străzi distanță, localncii în vârstă își amintesc de incidentele sângeroase de acum aproape 30 de ani. Pe strada Păcii, acolo au fost câteva case, și pe la margine, spre București. Ne-au indicat oamenii locurile. Acolo nu mai este urmă de ursar acum. Doar alte case construite sau terenuri virane. O tânără mama, de etnie rromă, care împingea un cărucior, nici nu își mai amintește de cea ce s-a întâmplat în 1991.

 

Tentativă de omor: șase reținuți

Oficial, surse din Poliția Română ne-au transmis că șase participanți la conflictul din 20 martie au fost reținuți. Printre ei se numără și un minor. Unul dintre cei reținuți este acuzat de tentivaă de omor și alți cinci pentru încăierare. De asemenea, alți doi participanți la conflict au fost plasați sub control judiciar în urma audierilor și a dispoziției date de procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu care a deschis un dosar penal. Am aflat, totodată, că, în urma conflictului, trei persoane au fost rănite şi au fost transportate la spital, pentru îngrijiri medicale.

 

În Bolintin Deal, nu mai vor să „dezgroape morții”

Din țigănia de la Bolintin Vale am pornit spre Bolintin Deal. De la intrare în oraș, șoseaua asfaltată îți indică o altfel de civilizație, față de „cei din Vale”. O bătrână care stătea în fața porții ne-a îndrumat către locul în care se află primăria și monumentul din centrul orașului, ridicat în memoria lui Cristian Constantin Melinte, tânărul care a fost ucis, în noaptea de Înviere, din 6/7 aprilie 1991. Incidentul care a stârnit furia localnicilor împotriva rromilor.

La Primăria Bolintin Deal, „domnul primar” era la o activitate ecologică, la curățenie, ni s-a spus la intrarea în instituție. O funcționară l-a sunat, spunea ea, pe „domnul viceprimar”. „Da, ce doriți”, ne-a întrebat cel care venise. L-am rugat să ne spună câteva cuvinte despre regretabilul incident de acum 28 de ani, să ne ajute să luăm legătura cu localnicii care au trăit acele vremuri, cu scopul declarat de a scoate la iveală adevărul și ca relatarea noastră să preîntâmpine repetarea unor astfel de evenimente. „Eu știu ce vreți să faceți. Dar nu mai e cazul să scrieți. Să mai dezgropați morții. Este un eveniment pe care toți vor să îl uite. Dacă vreți să nu se mai întâmple trebuie să fie aplicată legea, să nu le mai dea drumul la infractori”, ne-a spus viceprimarul care s-a urcat în mașină și a plecat, fără alte explicații.

Peste drum de primărie, aproape de monumentul ridicat în memoria lui Cristian Melinte, se află strada pe care a locuit tânărul a cărui soartă crudă a generat acel conflict, de acum 28 de ani. Părinții săi locuiesc, și acum, acolo. Amândoi au 73 de ani. Le este greu să își mai amintească de drama prin care au trecut. „Este regretabil că nu s-a făcut dreptate. Din pedeapsa de 17-18 ani cât a primit ucigașul, a făcut doar 11”, ne-a spus, vizibil afectat, Vasile Melinte. La rândul ei, Maria Melinte, a amintit un episod în care un reporter de la o televiziune olandeză a venit să îi ia interviu, i-a denaturat cele spuse. „În loc să spună ceea ce am zis eu, ei au spus că a fost un conflict interetnic”, a spus, cu regret, mama studentului ucis. Și Mădălin Voicu, fost deputat și lider al Partidei Romilor a venit, atunci, spuneau localnicii, să apere interesele rromilor, să convingă oamenii ca să îi lase să stea, în continuare, în Bolintin Deal. S-a lovit, însă de un refuz categoric din partea comunității.

FOTO: Bătrânii din Bolintin Deal nu au uitat evenimentele din 1991

Omorât de ziua lui

Am aflat, totodată, că autorul crimei care a sârnit valul de revoltă este Ion Călin și avea, în 1991, doar 19 ani. Culmea, îl știa pe tânărul pe care l-a ucis. În noaptea de Înviere, însă, s-a îmbătat după ce a aflat că i-a născut nevasta doi gemeni. Voia, cu orice chip, să ajungă la Bolintin Vale, la spital. Așa a dat de Cristian Melinte. Tânărul venise împreună cu un prieten și cu iubita acestuia, cu o mașină condusă de tânără. Mergeau să ia Lumină. Când studentul i-a spus că nu poate să îl ducă, fiindcă nu e mașina lui, Ion Călin l-a înjunghiat. Chiar acolo, în centru, unde se află, acum, monumentul funerar, la doi pași de biserica în care preotul cuvânta: „Veniți de luați Lumină”. Cristian a căzut la pământ, străpuns de mai multe lovituri de cuțit. N-a supraviețuit decât până în dimineața de 7 aprilie.

 

Rromii au migrat din Bolintin Deal

Case incendiate și în 2013 Am găsit, în schimb, localnici care ne-au povestit ce s-a întâmplat atunci și ne-au indicat locurile unde au fost arse și demolate casele rromilor, în 1991. Pe strada Matei Basarab a fost o casă incendiată, iar alte trei, pe strada următoare, 9 Mai. Acum, acolo nu mai este nici urmă de rrom, iar în locul caselor țigănești s-au ridicat vile impozante. Alte locuințe se aflau la marginea orașului, acolo unde nu se mai află decât un teren plin cu bălării. „Mulți au vândut proprietățile și au plecat. Mai veneau doar să își ridice ajutoarele sociale”, ne-a explicat o localnică. Pe drum, n-am văzut nici urmă de rrom. Decât o căruță care aduna fier vechi. „Nu mai este niciunul p-aici”, ne-a spus un gospodar care vopsea un gard lângă una dintre vilele construie pe locul unei case arse în 1991.

 

Case incendiate și în 2013

Violențele din Bolintin Vale au continuat și în anii care au urmat, după tragedia din 1991. Unul dintre cele mai violente a fost înregistrat în august 2013. Atunci, patru locuinţe improvizate au fost incendiate, iar o bătrână şi un copil au ajuns la spital. S-a crezut, initțial, că este o altă răzbunare a românilor împotriva etnicilor rromi. În realitate, conflictul care a aprins focul a avut loc între între rromii stabiliţi în oraşul giurgiuvean cu forme legale şi cei nomazi. Oficialii Poliției Giurgiu au transmis că implicate în acest caz sunt două familii din Bolintin Vale, iar conflictul este unul mai vechi. Ulterior a pornit un scandal în stradă între cele două familii care se acuzau reciproc de incendiere, o femeie în vârstă de 67 de ani ajungând la spital cu lovituri în zona feţei.

FOTO: Rromii s-au încăierat în fața sediului Politiei Bolintin Vale

Înjunghiați de Înviere și de Înălțare

Tragedia din noaptea Învierii Domnului, din 1991, a declanșat furia localnicilor și a condus la un conflict interetnic care a durat șase săptămâni în localitățile giurgiuvene Bolintin Deal, Ogrezeni și Bolintin Vale. Sub sunetul clopotelor bisericii din localitate, 2000 de români s-au strâns înarmați cu furci și topoare și au atacat casele țiganilor. 22 de gospodării au ars iar două au fost distruse cu buldozerele, rromii fugind în localitatea vecină Bolintin Vale.

După numai șase săptămâni, chiar în ziua de Înălțare, în localitate vecină Ogrezeni, un țigan ursar a înjunghiat un barman român, după ce încercase să sară peste rând pentru a-și cumpăra bere. De data aceasta tânărul a supraviețuit, dar românii au ieșit din nou în stradă pentru a-i îndepărta pe rromi din sat. Au incendiat 21 de case ale țiganilor, pompierii fiind opriți de români să intervină ca nu cumva să mai rămână ceva din gospodării și rromii să dispară defitiv din localitate. O zi mai târziu, în semn de solidaritate cu vecinii lor din Bolintin Deal si Ogrezeni, românii din Bolintin Vale au incendiat 13 case ale țiganilor. Adică exact casele în care se adăpostiseră rromii fugiți după moartea studentului din noapte de Paște.

Despăgubiți de stat cu 550.000 de euro

Starea de ură la adresa țiganilor era întreținută și de informațiile care spun că după parastasul tânărului ucis de Paște, aceștia au dansat după muzică pusă la un casetofon în cimitirul în care acesta era înmormântat. Ba mai mult, oamenii se revoltă și împotriva primarului din Ogrezeni, care le-a promis pământ țiganilor alungați din Bolintin Deal. Spiritele se calmează abia după intervenția jandarmilor și a trupelor speciale, și după ce primarul și șeful de post sunt demiși. După 18 ani statul român le-a plătit rromilor despăgubiri de 550.000 de euro, dar familiile țiganilor implicate în conflictul interetnic de atunci nu au mai revenit niciodată să locuiască în cele trei localități.

 

Te-ar putea interesa și: