Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu spune că banca centrală are planuri de rezervă pentru eventualitatea în care băncile mamă ar avea probleme.

Chiar dacă nu este expusă direct la criza Greciei, întrucât deţinerile de titluri elene sunt neglijabile, România este expusă indirect prin mai multe canale, cum ar fi cel al sentimentului sensibil al pieţelor, precum şi pe canalul relaţiei comerciale dintre cele două ţări, declară Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, întrun interviu acordat "Capital".

În ceea ce priveşte canalul bancar, BNR urmăreşte îndeaproape situaţia finanţării băncilor din România de băncile mamă din Grecia, iar în prezent liniile de finanţare sunt menţinute în proporţie de peste 90% de către toate băncile, nu doar de cele greceşti.

"Urmărim situaţia şi nu pleacă bani de la băncile greceşti pentru băncile mamă. Este o legendă. Ţine mai mult de speculaţie", precizează Olteanu. Potrivit acestuia, "efectele secundare se vor simţi probabil în mult mai mare măsură în alte ţări, dar a crede că nu vor exista efecte indirecte asupra României, mai ales că suntem în zonă, este naivitate".

În ceea ce priveşte posibilitatea preluării de către BNR a anumitor bănci, în eventualitatea deteriorării situaţiei acestora, Olteanu spune există planuri de rezervă pentru situaţii de urgenţă care nu vizează naţionalitatea unei bănci, ci situaţia economică.

"Putem interveni în diverse moduri, am preluat mecanismele de intervenţie care au fost practicate în sisteme bancare lovite mai devreme de criză şi le vom folosi, dacă va fi cazul. Sperăm să nu fie cazul. În acest moment, nu este cazul. Sistemul este solid şi din punct de vedere al solvabilităţii şi al lichidităţii", ne asigură viceguvernatorul BNR.

2015, un termen plauzibil pentru adoptarea euro

Cât de uşor va rambursa România împrumuturile către FMI şi Comisia Europeană? Olteanu spune că BNR, care a primit tranşele pentru consolidarea rezervei, are resurse pentru a o face şi va plăti la timp. Oficialul BNR nu are nicio emoţie nici în legătură cu rambursarea la timp a banilor de către Finanţe. Deşi în ultima vreme au circulat speculaţii privind faptul că România va fi nevoită să tragă bani din actualul acord preventiv, Olteanu precizează că, la BNR, nu s-a discutat despre această posibilitate.

Întrebat despre cui i se datorează mai mult rolul readucerii României pe direcţia bună, pe creştere economică, Olteanu evită să se pronunţe dacă Guvernului sau băncii centrale, replicând că presa ar trebui să judece rolul mai mare sau mai mic. Totuşi, el recunoaşte că lumea politică este cea care trebuie să ia decizii serioase, de politică bugetară, fiscală, socială, în timp ce politica monetară a BNR se decide independent.

Vorbind despre un termen plauzibil de adoptare a monedei euro, Olteanu spune că pentru aceasta, pe lângă realizarea convergenţei reale, este nevoie de îndeplinirea anumitor criterii tehnice, cum ar fi asumarea stabilizării deficitului bugetar sub 3% din PIB, care necesită voinţă politică, întrucât BNR a făcut ce avea de făcut. De când vom îndeplini şi criteriile ce ţin de factorul politic, mai avem doi ani până la adoptarea euro. 2015 poate fi considerat un termen plauzibil, cu condiţia ca lucrurile să demareze politic, conchide Olteanu.

INTERVIU

Cât de expusă este România la o criză accentuată în Grecia, un faliment, o părăsire a zonei euro? Bogdan Olteanu: Direct nu aş spune că este expusă, deţinerile de titluri greceşti sunt neglijabile. Indirect există mai multe canale. Există în primul rând canalul acesta al sentimentului pieţelor, care sunt extrem de sensibile. În ceea ce priveşte băncile, există situaţia finanţării unor bănci din România de către băncile mamă din Grecia, situaţie pe care o urmărim permanent. În acest moment nu există probleme, liniile de finanţare sunt menţinute peste 90% de către toate băncile. Urmărim situaţia şi nu pleacă bani de la băncile greceşti pentru băncile mamă. Este o legendă. Ţine mai mult de speculaţie. Exista şi o relaţie economică destul de puternică între cele două ţări şi desigur că dificultăţi economice în Grecia pot avea consecinţe asupra acesteia. Efectele directe se vor simţi probabil în mult mai mare măsură în alte ţări, dar a crede că nu vor exista efecte indirecte asupra României, mai ales că suntem în zonă, este naivitate.

Are BNR un plan de rezervă în eventualitatea falimentului unor bănci greceşti? Să preia băncile din România?Exista planuri de rezervă, pentru situaţii de urgenţă, pentru diverse ipoteze care nu vizează evident naţionalitatea unei bănci, ci situaţia economică a unora dintre băncile din România. Putem interveni în diverse moduri, am preluat diverse mecanisme de intervenţie care au fost practicate în sisteme bancare lovite mai devreme de criză, şi le vom folosi dacă va fi cazul. Sperăm să nu fie cazul. În acest moment nu este cazul. Sistemul e solid şi din punct de vedere al solvabilităţii şi al lichidităţii.

Cât de uşor va rambursa România împrumutul către FMI şi Comisia Europeană?În ceea ce priveşte Banca Naţională, care a primit tranşele pentru consolidarea rezervei valutare, pot să vă spun că există resursele pentru a o face, şi vom plăti la termen. Evident că şi la nivelul Ministerului de Finanţe se va plăti. Acest împrumut are costuri nu profit. Beneficiul este de altă natură, de natura confortului public, siguranţei, forţei BNR de a interveni dacă este cazul pentru susţinerea monedei naţionale, a unui atac speculativ. Beneficiile sunt de altă natură decât de cea direct materială. Sunt costurile siguranţei. S-a discutat în ultima vreme de accesarea parţială din plafonul de împrumut de la FMI şi CE?Cu siguranţă nu la BNR. Cum se vede de la BNR rolul politicului în înscrierea României pe o direcţie bună?Lumea politică e cea care ar trebui să ia decizii extrem de serioase, pentru că dacă politica monetară se decide, sa zicem, independent, la nivelul băncilor centrale, politica bugetară, politica fiscală, în cazul nostru şi politica de restructurare economică ţin de lumea politică. Şi toate acele echilibre de care România are nevoie pentru a fi mai performantă pentru a converge către economia europeană, pentru a adera formal la spaţiul euro ţin de aceste dimensiuni. România este în întârziere din acest punct de vedere, privind retrospectiv la cei 21 de ani care au trecut. Suntem încă în procese de liberalizare a preţurilor.

Deci, rolul politicului este extrem de important, iar BNR a spus de fiecare dată când a apreciat acţiuni guvernamentale, aşa cum a spus la fel de deschis când a considerat că unele acţiuni au produs consecinţe defavorabile, de exemplu majorarea TVA.

Readucerea României pe creştere economică se datorează mai mult BNR sau politicului?Este efectul unui efort comun care se regăseşte în punerea în aplicare a angajamentelor internaţionale. Dumneavostră sunteţi mai chemaţi să judecaţi decât noi în ceea ce priveşte rolul mai mare sau mai mic.

BNR are responsabilitatea politicii monetare, iar Guvernul şi Parlamentul au responsabilitatea în celelalte domenii de care am vorbit. Mixul acesta de politici economice nu poate funcţiona decât cu toate motoarele turate. Altfel, se ajunge la dezechilibari în care încerci sa compensezi o politică nepusă în aplicare. Politica monetară nu poate compensa politica fiscală. Poate încerca să acopere o parte din decalaje, dar creează efecte secundare. Deocamdată, politicile Guvernului şi BNR sunt sincronizate şi rămâne de dorit ca şi în cursul anului electoral să meargă sincronizat. Când vedeti plauzibilă adoptarea euro şi ce probleme mai avem de rezolvat? Prima şi cea mai importantă, care este de fond, este convergenţa reală, care presupune ca economia românească şi economia zonei euro să fie sincrone, să crească şi să scadă în acelaşi timp. Să fie sinergice, să beneficieze una de pe urma celeilalte.

Pe lânga astea, există criteriile formale, criteriile de la Mastricht, care ţin într-o măsură de banca naţională, acolo unde e vorba de inflaţie, în altă măsură de guvern, acolo unde e vorba de datoria publică . În sfarsit există chestiunea de voinţă politică, pentru că dacă e să vorbim de deficitul bugetar, stabilizarea acestuia sub 3 % din PIB , asta e o chestiune care trebuie asumată dincolo de Guverne, pentru că, odată asumată, intrând în zona euro nu poţi renunţa la ea după alegeri.

Un termen plauzibil de aderare depinde foarte mult de când începem. Din punct de vedere al obligaţiilor sale, care sunt multe şi tehnice, BNR a făcut ce avea de făcut. Noi am rulat toate acele simulări de schimbare efectivă a banilor din lei în euro, de transpunere a tuturor obligaţiilor, contractelor, executărilor, plăţilor din lei în euro într-un timp extrem de scurt, cu o perioadă scurtă de suprapunere în circulaţie, cu o perioadă mai lungă de afişare simultană a preţurilor în cele doua monede, cu diverse măsuri de informare de protecţie a consumatorului şi aşa mai departe. Dincolo de astea, sunt foarte multe măsuri care ţin de factorul politic. Şi din momentul finălizarii lor mai trebuie 2 ani. Pentru că există acea antecamera euro, ERM II, perioada în care cursul de schimb se blochează la un anumit nivel şi se verifică tocmai această capacitate a României de a funcţiona sincron şi sinergic cu economia europeană. Şi 2015 este un termen, care poate fi pus în aplicare, sub rezerva că lucrurile trebuie să se deruleze. Citiţi şi:

• Lumea trebuie să fie pregătită pentru un nou val de criză
• Gemania susţine crearea fondului permanent de salvare a zonei euro 
• Spectrul Greciei îngrozeşte: Portugalia, o altă ţară din colimator, ia măsuri 
• Ar rezista zona euro la un eventual faliment al Greciei? 
• Grecia, în presa lumii: între faliment şi salvare
• Germania se chinuie să pună Grecia pe linia de plutire
• Oficial UE: Vom face totul pentru a evita falimentul Greciei