International
Bogdan Aurescu: Scutul antirachetă nu vizează niciun stat, este un sistem exclusiv defensiv
Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Bogdan Aurescu, a evidenţiat astăzi în discursul său din cadrul lucrărilor Comisiei pentru apărare şi securitate a Adunării Parlamentare a NATO "natura exclusiv defensivă a sistemului antirachetă care va fi instalat pe teritoriul României", transmite Agerpres.
"Reiterez faptul că experţii sunt conştienţi că sistemul din România nu este îndreptat către nici un stat şi este, prin proiectarea sa, unul exclusiv defensiv. Acordul nostru cu SUA prevede acest lucru în mod expres - nu poate fi folosit sistemul decât în conformitate cu prevederile Cartei Naţiunilor Unite. (...) Am încercat să convingem Rusia să renunţe la ameninţările sale. Considerăm că acest Consiliu NATO-Rusia care va avea loc la Chicago anul viitor este cel mai bun pentru abordarea problemelor legate de apărare", a susţinut secretarul de stat. Bogdan Aurescu a spus că Acordul privind instalarea scutului antirachetă în România defineşte şi termenii cei mai importanţi utilizaţi - bază, sistem sau facilitate - accentuând că termenul de "sistem" conţine numai "aparatură nenucleară, nepericuloasă".
"În conformitate cu Acordul, România îşi păstrează drepturi suverane exclusive şi va avea un comandant român, în timp ce Statele Unite vor avea drept de intrare şi de ieşire din bază", a afirmat secretarul de stat. El a adăugat că civilii care vor lucra în baza de la Deveselu nu vor depăşi numărul de 500, în timp ce specialiştii vor fi în jur de 150.
"România îşi păstrează dreptul de jurisdicţie suverană iar SUA vor avea control asupra sistemelor inserate în bază, asta în conformitate şi cu alte acorduri semnate mai înainte, cum ar fi, de pildă, Acordul dintre SUA şi Polonia. Toate acestea au reprezentat subiecte de consultări între cele două părţi privind sistemul antirachetă şi se va recurge la o informare continuă a României în ceea ce priveşte apărarea antirachetă prin intermediul instalaţiilor din România", a arătat Bogdan Aurescu.
Potrivit acestuia, Acordul îşi va începe perioada de valabilitate după semnarea şi ratificarea sa de Parlament şi are o durată nedefinită de funcţionare. Un proiect pentru viitorul NATO La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a afirmat, în acelaşi context, că România priveşte sistemul de apărare antirachetă nu ca fiind un proiect strategic pentru ţările implicate, ci unul dedicat viitorului Alianţei Nord-Atlantice.
"Curând, Parlamentul României va trebui să ratifice Acordul privind implementarea sistemului american de apărare antirachetă, semnat recent la Washington şi care reprezintă un pas semnificativ pentru îmbunătăţirea securităţii, atât a României, cât şi a Statelor Unite ale Americii. Aşa cum am subliniat de mai multe ori, România consideră instalarea unor elemente din sistemul de apărare antirachetă în ţara noastră ca fiind o importantă contribuţie pentru o parte din viitorul sistem NATO de apărare antirachetă. Noi privim acest lucru nu doar ca pe un proiect strategic, ci ca fiind unul dedicat viitorului Alianţei", a spus Baconschi în discursul său.
El a arătat că România este determinată să lucreze împreună cu alţi aliaţi pentru a face ca proiectul apărării antirachetă să se numere printre principalele rezultate ale Summitului NATO de la Chicago, care va avea loc anul viitor.
"În acest context, ratificarea de către Parlamentul României a Acordului privind sistemul de apărare antirachetă va permite intrarea lui în vigoare să sperăm că până la sfârşitul acestui an, trimiţând astfel un mesaj clar aliaţilor şi partenerilor noştri că România este hotărâtă să contribuie în mod substanţial la securitatea Alianţei", a completat Baconschi. Apărarea antirachetă este expresia unei legături transatlantice reînnoite şi va face ca Alianţa Nord-Atlantică să fie mai puternică şi mai "adaptată" la provocările prezentului, a apreciat demnitarul. Rusia, chemată la colaborare "Rusia este în dialog constant cu SUA legat de acest program de apărare şi nu ne aşteptăm să rezulte la aceste discuţii o interoperabilitate, ci doar un schimb de informaţii şi să acţionăm împreună, să facem faţă ameninţărilor comune. Partea rusă trebuie să îşi definească poziţia şi sigur că suntem implicaţi şi într-un dialog bilateral. Suntem implicaţi şi în dialogul NATO-Rusia, suntem foarte deschişi la exprimarea informaţiilor celor mai transparente, cum să fie proiectat programul de apărare antirachetă şi sperăm că, în ultimă instanţă, Federaţia Rusă va fi un jucător constant, pentru că ne aflăm la 20 de ani de la încheierea Războiului Rece. Avem acum un set diferit de ameninţări majore, lumea s-a schimbat profund şi sperăm ca Rusia să fie alături de noi", a mai subliniat Baconschi.
El a specificat că nu crede că în privinţa implicării Rusiei se va ajunge la un sistem antirachetă omogen, operat din acelaşi centru, ci mai degrabă la stabilirea unui set larg de instrumente prin care Federaţia Rusă va putea coopera cu viitorul sistem NATO de apărare antirachetă.
Recomandările noastre
