Boc: "Niciun cetăţean nu va suferi în urma crizei gazelor"

Boc: "Niciun cetăţean nu va suferi în urma crizei gazelor"

Premierul Emil Boc şi Ministrul Economiei au dat asigurări că România nu va fi afectată de războiul gazelor dintre Rusia şi Ucraina, precizând că sistarea livrărilor de gaze prin staţia Isaccea 2 nu va afecta viaţa cetăţenilor.

Premierul Emil Boc a spus deficitul de 4.7 milioane de metri cubi de gaze, provocat de oprirea staţiei de import Isaccea 2, va fi suplinit de producţia internă curentă, depozitele existente de gaze, prin reducerea consumului centralelor electrice de termoficare şi înlocuirea gazului cu conbustibil alternativ, cum ar fi păcura şi cărbunele. "Situaţia este sub control", a spus Emil Boc, care a adăugat că "niciun cetăţean nu va suferi în urma problemelor dintre Rusia şi Ucraina".

Protejarea populaţiei, o prioritate

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a spus că România consumă 61.5 milioane mc/zi, dintre care 33 de milioane sunt din producţia internă, 26 de milioane sunt suplinite de stocurile din depozite, iar 2.4 milioane intră în continuare pe la staţia Medieşul Aurit.

Ministrul Economiei a declarat că a contactat reprezentanţii companiei ruse Gazprom în legătură cu sistarea livrărilor de gaz, din această dimineaţă, prin staţia Isaccea 2, însă aceştia au acuzat o problemă a reţelei de transport.

"Ca urmare a sistării, a fost necesara închiderea completa a staţiei Isaccea 2 pentru evitarea depresurizării conductelor de transport", a precizat Videanu, care a mai spus că "toate măsurile au fost luate" şi că principala prioritate în acest moment este "protejarea populaţiei şi a industriei".

Adriean Videanu a adăugat că a cerut Uniunii Europene să îşi prezinte poziţia oficială în această problemă. Cehia, care a preluat recent preşedinţia Uniunii Europene a anunţat că situaţia actuală este o problemă bilaterală între Ucraina şi Rusia, precizând că aşteaptă intervenţia marilor importatori europeni în găsirea unei soluţii. Tactica închiderii robinetului funcţionează de 15 ani

După dizolvarea URSS-ului, Rusia a recurs de mai multe ori la tactici agresive în privinţa furnizării cu gaze a statelor din fosta sferă de influenţă sovietică.

august 1992 - Societatea de stat Lentransgaz a redus cu 45% volumul livrărilor catre Lituania, invocând neplata unei datorii de 18,6 milioane de dolari si refuzul Lituaniei de a accepta sa plăteasca la preţurile mondiale. După discuţii între cei doi premieri de atunci ai celor două ţări, livrarea a fost reluată.

februarie 1993 - Gazprom a anunţat că intenţionează să reducă, din 25 februarie, livrările sale de gaze către Ucraina, preşedintele de atunci al companiei, Rem Viahirev, spunând că motivul este reprezentat de datoria Ucrainei de 300 de milioane de dolari. Kievul a început să restituie banii, prima plată fiind efectuată în 10 martie 1993, iar livrările au fost reluate. iunie 1993 - Rusia a oprit furnizarea de gaz către Estonia, cerând achitarea unei datorii a Estoniei. În 12 iulie, Estonia a achitat Rusiei o parte din datorie şi aprovizionarea a fost reluată. noiembrie 1994 - Gazprom reduce la jumptate livrările de gaz către Moldova, invocând o datorie de 220 de milioane de dolari. După alte patru zile furnizarea a fost oprită complet. În 12 noiembrie, Gazprom şi Moldovagaz au înfiinţat compania mixtă Gazsnabtranzit, care a primit conductele de export ale Moldovei în schimbul a 40 de milioane de dolari din datoria totală. ianuarie 2000 - Gazprom a oprit livrările cu gaz în Moldova pentru neachitarea unei datorii de 15 milioane de dolari, însă a reluat furnizarea după doar câteva ore, plata fiind făcută ulterior.

februarie 2000 - Rusia opreşte furnizarea gazelor către Belarus în urma refuzului Minskului de a semna un acord care stipula înfiinţarea de către Gazprom şi Beltransgaz a unei companii mixte. Regiunea Kaliningrad, Polonia, ţările Baltice şi Germania de Est au rămas fără gaze ca urmare a conflictului dintre Rusia şi Belarus. După aproape o zi de discuţii şi acuzaţii între părţile implicate, Rusia a reluat livrările. martie 2005 - Kievul a propus Rusiei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să fie plătit în bani şi nu în materie primă. Gazprom a propus un tarif de 230 de dolaria mia de metri cubi, însă Kievul a insitat pentru un tarif de 80 de dolari. După ce Naftogaz a refuzat să semneze un acord pentru trecerea la preţul de piaţă, Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina. În 4 ianuarie, după găsirea unui acord între cele două părţi, Rusia reia livrările.

octombrie 2007 -  Gazprom a anunţat că va reduce livrările de gaze pentru Ucraina dacă Kievul nu achită datoriile acumulate. Potrivit Gazprom, datoria Ucrainei pentru gazele furnizate începând cu 1 ianuarie 2008 se apropia de 500 milioane dolari, iar datoria totală la 1,5 miliarde.

CITIŢI ŞI:

Ruşii nu mai dau gaze în Balcani

"Nu suntem dependenţi de gazele ruseşti"

Gazele ruseşti în România, o afacere de 30 de ani

Ne puteți urmări și pe Google News